PSALTIREA PROOROCULUI DAVID, ASA CUM NE-A FOST EA INMANATA DE SF. PAISIE AGHIORITUL

Din Cuvântul-înainte la Psalmi al Sfântului Vasile cel Mare
Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi folositoare. Ea a fost
scrisă de Duhul Sfânt pentru ca sa
găsim în ea, întocmai ca într-un Spital sufletesc, la care să vină
toţi, doctoria potrivită pentru boala fiecăruia.
Căci este scris: "doctoria este aceea care va face să înceteze
suferinţele cele mari".
Într-adevăr, altceva ne învaţă cărţile profeţilor, altceva cele
istorice, altceva Legea şi altceva îndemnurile
date prin Proverbe. Cartea Psalmilor însă cuprinde în sine tot ceea ce
este mai folositor în toate. Ea profetizează cele viitoare, însemnează
fapte istorice, dă legi pentru viaţă, arată ce trebuiesă facem şi, ca
să Spunem într-un
singur cuvânt, este o adevărată comoară de învăţături bune, punând la
îndemâna fiecăruia, după sârguinţa lui,
tot ceea ce îi este de folos. Ea vindecă rănile cele vechi ale
sufletului şi aduce cât se poate de grabnic
însănătoşirea celui de curând rănit. Îngrijeşte de cel bolnav şi
păstrează întreg pe cel sănătos. în genere, ea face
ca patimile, care de-a lungul vieţii omeneşti caută să se cuibărească
în suflete, să fie îndepărtate, şi la aceasta
ajunge prin crearea îngrijită a unei stări sufleteşti pline de bucurie
şi de plăcere, care face ca în suflete să ia fiinţă cugetele cele
înţelepte.
Astfel, fiindcă Duhul Sfânt ştie ce greu este să fim îndrumaţi pe
calea virtuţii, din cauză că noi
dispreţuim viaţa cea înaltă, ca unii care suntem înclinaţi întotdeauna
către plăcere, ce a făcut? El a împreunăt
laolaltă cu dogmele plăcerea cântului, pentru că, fără de ştirea
noastră, odată cu bucuria şi frumuseţea celor
auzite să primim şi folosul care rezultă din cuvintele pe care le
auzim. De altfel tot asemenea fac şi doctorii cei
înţelepţi atunci când au de dat bolnavilor doctorii amare: căci ei le
amestecă mai întâi cu miere şi numai după
aceea le dau celor ce nu ar putea să le ia altfel. Deci, aceasta este
cauza care a făcut ca să se ajungă şi pentru noi
la cântările acestea pline de armonie ale psalmilor, pentru ca cei
care-i vor citi să creadă că fac cântări, iar în realitate să-şi
cultive sufletele. Căci adevărul este că niciodată cineva nu a ieşit
din biserică păstrând cu uşurinţă în minte cuvintele apostolice sau
profetice, fie ele oricât de simple, în timp ce cuvintele psalmilor le
cântă toţi credincioşii şi nu arareori s-a întâmplat ca cei care din
cauza mâniei arătau întocmai ca fiarele sălbatice, de îndată ce au
început să cânte vreun psalm, la un loc cu alţii, să se întoarcă apoi
de acolo cu sălbăticia din suflet îmblânzită, datorită cântecului.
Psalmul este liniştea sufletelor, răSplătitorul păcii, potolitorul
gălăgiei şi al valurilor gândurilor. El face
să slăbească mânia sufletului şi înfrânează pornirea către patimi;
este tovarăşul prieteniei, apropierea celor care
stau departe, ca unul care împacă pe cei ce-şi poartă vrăjmăşie. Căci
cine, oare, mai poate fi socotit vrăjmaş al
altuia, atunci când îşi uneşte glasul la un loc cu el, pentru a da
laolaltă laudă lui Dumnezeu? Psalmodia aduce
cu sine tot ce poate fi mai bun: iubirea, făcând din tovărăşia
laolaltă a glasului un fel de trăsură de unire între
oameni; adunând pe credincioşi laolaltă într-un singur glas de cor,
psalmul este alungătorul demonilor, aducătorul ajutorului îngeresc,
armă pentru teama de noapte, linişte pentru oboseala zilei, pavăza şi
mângâierea
oamenilor credincioşi, iar pentru femeile credincioase una din cele
mai potrivite podoabe. Psalmul face ca
pustiurile să se arate locuite şi patimile să fie înfrânate. Început
pentru începători, el este creştere pentru cei care
propăşesc pe calea virtuţii şi Sprijin pentru cei care merg pe calea
desăvârşirii. Psalmul este glasul Bisericii; el înveseleşte
sărbătorile şi face să se nască în inimă credinciosului dorul după
Dumnezeu. Chiar şi din inimile de piatră psalmul stoarce lacrimi. El
este o faptă îngerească, o trăire cerească, o mireasmă duhovnicească.
Ce poate
fi mai înţelept, oare, ca această povaţă a învăţătorului care ne
îndeamnă să cântăm, pentru ca în acelaşi timp să şi învăţăm cele ce ne
sunt de folos? Nu se întipăresc, oare, în felul acesta, în sufletele
noastre şi mai bine învăţăturile? Căci este de ştiut că învăţăturile
care se dau cu sila nu pot să dăinuiască în suflete, pe când
învăţăturile care pătrund în suflet cu plăcere şi bucurie rămân de-a
pururi. Ce nu poate învăţa cineva din
psalmi? Măreţia bărbăţiei, exactitatea dreptăţii, însemnătatea
înfrânării, desăvârşirea judecăţii, chipul în care
trebuie să rabde şi tot ceea ce se poate Spune deSpre lucrurile cele
bune. Numai aici poate să se găsească
teologia cea desăvârşită, aici prezicerea venirii în trup a Domnului
Hristos, aici ameninţarea judecăţii celei
veşnice, aici nădejdea învierii, aici teama de iad, aici făgăduinţa
măririi ce ne aşteaptă, ca şi dezvăluirea tainelor
celor nepătrunse, căci toate se găsesc adunate aici, în Cartea
Psalmilor, întocmai ca într-o comoară bogată, care
este pusă la îndemâna tuturor. şi, dacă este adevărat că există mai
multe instrumente muzicale, nu este mai
puţin adevărat că profetul a armonizat cartea aceasta cu instrumentul
numit psaltire, pentru că, după cum se
pare, el a voit să arate cu aceasta harul Duhului Sfânt care răsună în
ea, întrucât dintre toate instrumentele
muzicale numai psaltirea îşi are cauza sunetelor venită din sus.
într-adevăr, la chitară şi la liră sunetul răsună
dedesubtul locului unde sunt atinse coardele şi numai psaltirea dintre
toate instrumentele muzicale primeşte
sunetele din partea de sus a ei, îndemnându-ne cu aceasta ca şi noi să
ne deprindem a căuta cele de sus şi să nu
ne dedăm patimilor trupului, din cauza plăcerii ce ne-ar dă-o
cântecul. Dealtfel, mai cred că cuvântul profetic,
prin construcţia instrumentului acestuia, a voit să ne arate un lucru
adânc şi înţelept, că adică toţi cei plini de grijă şi cu sufletele
senine pot fi uşor conduşi pe calea care duce către cele înalte.
RUGĂCIUNILE ÎNCEPĂTOARE
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor
Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor,
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea
eşti şi toate le împlineşti, Vistierul
bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi,
şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule,
sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne
de nici un răSpuns, această rugăciune
aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Cinstită prăznuire a proorocului tău, Doamne, cer arată Biserica Ta;
că îngerii cu oamenii împreună se veselesc.
Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, în pace îndreptează viaţa noastră.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Multe sunt mulţimile păcatelor mele, Născătoare de Dumnezeu, dar către
tine năzuiesc, curată, căutând
mântuire; cercetează neputinciosul meu suflet şi te roagă Fiului tău
şi Dumnezeului nostru ca să-mi dea iertare
de răutăţile ce am făcut, ceea ce eşti una binecuvântată.
După aceea, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi fă închinăciuni câte
poţi. Apoi rosteşte rugăciunea aceasta:
Întrutot Sfântă Treime, Dumnezeule şi Făcătorule a toată lumea,
ajută-mi şi îndreptează inima mea, să încep cu
înţelepciune şi să sfârşesc cu fapte bune aceşti Psalmi, insuflaţi de
Dumnezeu, pe care Duhul Sfânt i-a rostit
prin gura lui David şi pe care şi eu, nevrednicul, voiesc să-i rostesc
acum. Dar, cunoscându-mi nepriceperea şi căzând înaintea Ta, mă rog
Ţie şi cer ajutor de la Tine. Îndreptează mintea mea, Dumnezeule,
şi-mi întăreşte
inima, să nu mă îngreuiez de graiurile gurii, ci să mă veselesc de
înţelegerea cuvintelor şi să mă gândesc la
lucrarea faptelor bune, ca luminându-mă cu faptele cele bune, să mă
învrednicesc la judecată de şederea de-a
dreapta Ta, împreună cu toţi aleşii tăi. Deci, binecuvintează-mă,
Stăpâne, ca din inimă să rostesc cu limba mea aşa:
Şi să începi a citi Psaltirea încet şi cu multă luare-aminte, fără să
te grăbeşti şi cugetând mereu, ca să înţelegi şi cu mintea ce citeşti.
CATISMA ÎNTÂIA
PSALMUL 1:
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei
1. Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în
calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul
hulitorilor n-a şezut;
2. Ci în legea Domnului e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
3. şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său
va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea şi toate câte va face vor
Spori.
4. Nu sunt aşa necredincioşii, nu sunt aşa! Ci ca praful, ce-l
Spulberă vântul de pe faţă pământului.
5. De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici
păcătoşii în sfatul drepţilor.
6. Că ştie Domnul calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri.
PSALMUL 2:
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei
1. Pentru ce s-au întărâtat neamurile şi popoarele au cugetat deşertăciuni?
2. Ridicatu-s-au Împăraţii pământului şi căpeteniile s-au adunat
împreună împotriva Domnului şi a Unsului său, zicând:
3. "Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor".
4. Cel Ce locuieşte în ceruri va râde de dînşii, şi Domnul îi va
batjocori pe ei!
5. Atunci va grăi către ei în urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei;
6. Iar Eu sunt pus Împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui,
vestind Porunca domnului.
7. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut!
8. Cere de la Mine şi-ţi voi da neamurile moştenirea Ta; şi stăpânirea
Ta, marginile pământului.
9. Paşte-vei pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!".
10. şi acum, Împăraţi, înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul!
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur.
12. Luaţi învăţătură, ca nu cumva să se mânie Domnul şi să pieriţi din
calea cea dreaptă, când se va aprinde
degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El!
PSALMUL 3:
Un psalm al lui David, când a fugit din faţa lui Avesalom, fiul său
1. Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea;
2. Mulţi zic sufletului meu: "Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui "!
3. Iar Tu Doamne, Sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.
4. Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel
sfânt al Lui.
5. Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am că Domnul mă va Sprijini.
6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7. Scoală, Doamne, mântuieşte-mă Dumnezeul meu; că Tu ai bătut pe toţi
ce-mi vrăjmăşuiesc mie în deşert;
Dinţii păcătoşilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mântuirea, şi peste poporul tău, binecuvântarea Ta.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 4:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente cu coarde
1. Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptăţii mele! întru
necaz m-ai desfătat! Milostiveşte-Te Spre
mine şi ascultă rugăciunea mea.
2. Fiii oamenilor, până când grei la inimă? Pentru ce iubiţi
deşertăciunea şi căutaţi minciuna?
3. Să ştiţi că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său; Domnul mă
va auzi când voi striga către dînsul.
4. Mâniaţi-vă, dar nu greşiţi; de cele ce ziceţi în inimile voastre,
în aşternuturile voastre vă căiţi.
5. Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul.
6. Mulţi zic: "Cine ne va arăta nouă cele bune?". Dar însemnatu-s-a
peste noi lumina feţei Tale, Doamne!
7. Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul
lor de grâu, de vin şi de untdelemn ce s-a înmulţit.
8. Cu pace, aşa mă voi culca şi voi adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi
întru nădejde m-ai aşezat.
PSALMUL 5:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente de suflat
1. Graiurile mele ascultă-le, Doamne! Înţelege strigarea mea!
2. Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu şi Dumnezeul
meu, căci către Tine mă voi ruga, Doamne!
3. Dimineaţa vei auzi glasul meu; Dimineaţa voi sta înaintea Ta şi mă vei vedea.
4. că Tu eşti Dumnezeu, Care nu voieşti fărădelegea, nici nu va locui
lângă Tine cel ce vicleneşte.
5. Nu vor sta călcătorii de lege în preajma ochilor tăi. Urât-ai pe
toţi cei ce lucrează fărădelege.
6. Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna; pe ucigaş şi pe viclean
îl urăşte Domnul.
7. Iar eu întru mulţimea milei tale voi intra în casa Ta,
închina-mă-voi Spre sfânt locaşul tău, întru frica Ta.
8. Doamne, povăţuieşte-mă întru Dreptatea Ta, din pricina duşmanilor
mei! Îndreptează înaintea mea calea Ta.
9. Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este deşartă; Groapă
deschisă grumazul lor, cu limbile lor viclenesc.
10. Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor; după
mulţimea nelegiuirilor lor, alungă-i pe ei, că Te-au amărât, Doamne.
11 şi să se veselească toţi cei ce nădăjduiesc întru Tine; în veac se
vor bucura şi le vei fi sălaş lor, şi se vor
lăuda cu tine toţi cei ce iubesc numele tău.
12. că Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, căci cu arma bunei
voiri ne-ai încununat pe noi.
PSALMUL 6:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente cu coarde
1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi.
2. Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că
s-au tulburat oasele mele.
3. şi sufletul meu s-a tulburat foarte, şi Tu, Doamne, până când?
4. Întoarce-Te, Doamne; izbăveşte sufletul meu, mântuieşte-mă, pentru mila Ta.
5. Că nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine. şi în iad cine
Te va lăuda pe Tine?
6. Ostenit-am întru suSpinul meu, Spăla-voi în fiecare noapte patul
meu, cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda.
7. Tulburatu-s-a de întristare ochiul meu, Îmbătrânit-am între toţi
vrăjmaşii mei.
8. Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, Că a auzit
Domnul glasul plângerii mele.
9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit.
10. să se ruşineze şi să se tulbure foarte toţi vrăjmaşii mei; să se
întoarcă şi să se ruşineze foarte degrabă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 7:
Un psalm al lui David, pe care l-a cântat Domnului, pentru cuvintele
lui Husi, fiul lui Iemeni
1. Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit. Mântuieşte-mă de toţi
cei ce mă prigonesc şi mă izbăveşte,
2. Ca nu cumva să răpească sufletul meu ca un leu, nefiind cine să mă
izbăvească, nici cine să mă mântuiască.
3. Doamne, Dumnezeul meu, de am făcut aceasta, de este nedreptate în
mâinile mele,
4. De am răSplătit cu rău celor ce mi-au făcut mie rău şi de am jefuit
pe vrăjmaşii mei fără temei,
5. Să prigonească vrăjmaşul sufletul meu şi să-l prindă, să calce la
pământ viaţa mea şi slava mea în ţărână să o aşeze.
6. Scoală-Te, Doamne, întru mânia Ta, înalţă-te până la hotarele
vrăjmaşilor mei; scoală-Te, Doamne,
Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit,
7. şi adunare de popoare Te va înconjura, şi peste ea la înălţime Te întoarce.
8. Domnul va judeca pe popoare; judecă-mă, Doamne, după dreptatea mea
şi după nevinovăţia mea.
9. Sfârşească-se răutatea păcătoşilor şi întăreşte pe cel drept, Cel
ce cerci inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte.
10. Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mântuieşte pe cei drepţi la inimă.
11. Dumnezeu este judecător drept, tare şi îndelung-răbdător, şi nu Se
mânie în fiecare zi.
12. De nu vă veţi întoarce, sabia Sa o va luci, arcul Său l-a încordat
şi l-a pregătit.
13. şi în el a gătit unelte de moarte; săgeţile Lui pentru cei ce ard
le-a lucrat.
14. Iată, a poftit nedreptatea, a zămislit silnicia şi a născut nelegiuirea.
15. Groapă a săpat şi a adâncit-o, şi va cădea în groapă pe care a făcut-o.
16. să se întoarcă nedreptatea lui pe capul lui şi pe creştetul lui
silnicia lui să se coboare.
17. Lăuda-voi pe Domnul după dreptatea Lui şi voi cânta numele
Domnului Celui Preaînalt.
PSALMUL 8:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru ghitith
1. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele tău în tot
pământul! că s-a înălţat slava Ta mai
presus de ceruri.
2. Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru
vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător.
3. Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe
care Tu le-ai întemeiat, îmi zic:
4. Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului că-l cercetezi pe el?
5. Micşoratu-l-ai pe dînsul cu puţin faţă de îngeri, cu slavă şi cu
cinste l-ai încununat pe el.
6. Pusu-l-ai pe dînsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus
sub picioarele lui.
7. Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului;
8. Păsările cerului şi peştii mării, cei ce străbat cărările mărilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele tău în tot pământul!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ ÎNTÂIA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul 1):
Întru fărădelegi fiind zămislit, eu, păcătosul, nu cutez a căuta la
înălţimea cerului; dar îndrăznind către iubirea
Ta de oameni, strig Ţie: Dumnezeule, milostiv fii mie şi mă mântuieşte!
De vreme ce dreptul abia se mântuieşte, cum mă voi arăta eu,
păcătosul, cel ce nu am purtat greutatea şi zăduful
zilei? Ci numără-mă, Dumnezeule, cu cei din ceasul al unSprezecelea şi
mă mântuieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Braţele părinteşti grăbeşte a mi le deschide, că în păcate am cheltuit
viaţa mea! şi căutând, Mântuitorule, la
bogăţia cea neîmpuţinată a îndurărilor Tale, nu trece acum cu vederea
inima mea cea sărăcită, căci către Tine,
Doamne, strig cu umilinţă: greşit-am la cer şi înaintea Ta!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Fecioară, nădejdea creştinilor, pe Dumnezeu, pe Care L-ai
născut mai presus de minte şi de cuvânt,
roagă-L neîncetat, împreună cu puterile cele de sus, să ne dea iertare
de păcate şi îndreptarea vieţii, nouă tuturor,
celor ce cu credinţă şi cu dragoste te preamărim pururea.
Apoi,
Doamne miluieşte (de 40 de ori)
şi rugăciunea aceasta:
Stăpâne atotputernice şi necuprins, Putere începătoare de lumină şi
nepătrunsă, Părintele Fiinţei celei ipostatice
şi purcezătorul Duhului tău Celui de o putere, Care pentru îndurările
milostivirii şi pentru negrăită bunătate nu
ai trecut cu vederea firea omenească cea cuprinsă de întunericul
păcatului, ci dumnezeieştile lumini ale sfintelor
Tale învăţături le-ai strălucit în lume mai întâi prin lege şi prin
prooroci, iar mai apoi prin însuşi Fiul tău Cel
Unul-Născut, Care ai binevoit să ne răsară nouă trupeşte şi la
strălucirea luminii Tale să ne povăţuiască; fie
urechile Tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre şi ne
dăruieşte nouă, Doamne, cu inima neadormită şi trează să petrecem
toată noaptea vieţii acesteia aşteptând venirea Fiului tău şi
Dumnezeului nostru, Judecătorul
tuturor, nu culcaţi şi dormind, ci priveghind şi cugetând la lucrarea
poruncilor Tale să ne aflăm, şi întru bucuria
Lui împreună să intrăm, unde este glasul cel neîncetat al celor ce
prăznuiesc şi neSpusa dulceaţă a celor ce
privesc frumuseţea feţei Tale celei negrăite. Că bun şi iubitor de
oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui Celui fără de
început, împreună şi Unuia-Născut Fiului tău şi Preasfântului şi
bunului şi de viaţă făcătorului tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin!
CATISMA A DOUA
PSALMUL 9:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru cele ascunse ale fiului
1. Lăuda-te-voi, Doamne, din toată inima mea, Spune-voi toate minunile Tale.
2. Veseli-mă-voi şi mă voi bucura de Tine; cânta-voi numele tău, Preaînalte.
3. Când se vor întoarce vrăjmaşii mei înapoi, slăbi-vor şi vor pieri
de la faţa Ta.
4. Că ai făcut judecata mea şi dreptatea mea; şezut-ai pe scaun, Cel
ce judeci cu dreptate.
5. Certat-ai neamurile şi au pierit nelegiuiţii; stins-ai numele lor
în veac şi în veacul veacului.
6. Vrăjmaşului i-au lipsit de tot săbiile şi cetăţile i le-ai
sfărâmat; pierit-a pomenirea lor în sunet.
7. Iar Domnul rămâne în veac; gătit-a scaunul Lui de judecată
8. şi El va judeca lumea; cu dreptate va judeca popoarele.
9. şi a fost Domnul scăpare săracului, ajutor la vreme potrivită în necazuri.
10. Să nădăjduiască în Tine cei ce cunosc numele tău, că n-ai părăsit
pe cei ce Te caută pe Tine, Doamne!
11. Cântaţi Domnului, Celui ce locuieşte în Sion, vestiţi între
neamuri faptele Lui.
12. Că Cel ce răzbună sângele lor şi-a adus aminte. N-a uitat sângele săracilor.
13. Miluieşte-mă, Doamne! Vezi smerenia mea, de către vrăjmaşii mei,
Cel ce mă înalţi din porţile morţii,
14. ca să vestesc toate laudele Tale, în porţile fiicei Sionului;
veseli-mă-voi de mântuirea Ta!
15. Căzut-au neamurile în groapă pe care au făcut-o; în cursa aceasta,
pe care au ascuns-o, s-a prins piciorul lor.
16. Se cunoaşte Domnul când face judecată! întru faptele mâinilor lui
s-a prins păcătosul.
17. să se întoarcă păcătoşii în iad; toate neamurile care uită pe Dumnezeu,
18. Că nu până în sfârşit va fi uitat săracul, iar răbdarea săracilor
în veac nu va pieri.
19. Scoală-Te, Doamne, să nu se întărească omul; să fie judecate
neamurile înaintea Ta!
20. Pune, Doamne, legiuitor peste ele, ca să cunoască neamurile că oameni sunt.
21. Pentru ce, Doamne, stai departe? Pentru ce treci cu vederea la
vreme de necaz?
22. Când se mândreşte necredinciosul, se aprinde săracul; se prind în
sfaturile pe care le gândesc.
23. Că se laudă păcătosul cu poftele sufletului lui, iar cel ce face
strâmbătate pe sine se binecuvintează.
24. Întărâtat-a cel păcătos pe Domnul, după mulţimea mâniei Lui; nu-L
va căuta; nu este Dumnezeu înaintea lui.
25. Spurcate sunt căile lui în toată vremea; lepădate sunt judecăţile
Tale de la faţa lui, peste toţi vrăjmaşii lui va stăpâni.
26. Că a zis întru inima sa: nu mă voi clătina din neam în neam, rău
nu-mi va fi.
27. Gura lui e plină de blestem, de amărăciune şi de vicleşug; sub
limba lui, osteneală şi durere.
28. Stă la pândă în ascuns cu cei bogaţi ca să ucidă pe cel nevinovat;
ochii lui Spre cel sărac privesc.
29. Pândeşte din ascunziş, ca leul din culcuşul său; pândeşte ca să
apuce pe sărac, pândeşte pe sărac ca să-l tragă la el.
30. în laţul lui îl va smeri; se va pleca şi va cădea asupra lui, când
va stăpâni pe cei săraci.
31. Că a zis în inima lui: "Uitat-a Dumnezeu! Întors-a faţa Lui, ca să
nu vadă până în sfârşit!"
32. Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu! Înalţă-se mâna Ta! nu uita pe
săracii tăi până în sfârşit!
33. Pentru ce a mâniat necredinciosul pe Dumnezeu? Că a zis în inima
lui: Domnul nu va cerceta!
34. Vezi, pentru că Tu priveşti la necazuri şi la durere, ca să le
ieie în mâinile Tale; căci în Tine se încrede
săracul, iar orfanului Tu i-ai fost ajutor.
35. Zdrobeşte braţul celui păcătos şi rău, păcatul lui va fi căutat şi
nu se va afla.
36. Împărăţi-va Domnul în veac şi în veacul veacului! Pieriţi neamuri
din pământul Lui.
37. Dorinţa săracilor a auzit-o Domnul; la râvna inimii lor a luat
aminte urechea Ta.
38. Judecă pe sărac şi pe smerit, ca să nu se mai mândrească omul pe pământ.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 10:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor
1. în Domnul am nădăjduit. Cum veţi zice sufletului meu: "Mută-te în
munţi ca o pasăre? "
2. Că iată păcătoşii au încordat arcul, gătit-au săgeţi în tolbă, ca
să săgeteze în întuneric pe cei drepţi la inimă.
3. Că au surpat ceea ce ai aşezat; dar dreptul ce a făcut?
4. Domnul este în Biserica cea sfântă a Lui, Domnul în cer are scaunul
Său. Ochii Lui Spre sărac privesc, genele
Lui cercetează pe fiii oamenilor.
5. Domnul cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios; iar pe cel
ce iubeşte nedreptatea îl urăşte sufletul Său.
6. Va ploua peste păcătoşi lături, foc şi pucioasă; iar suflare de
vifor este partea paharului lor.
7. Că drept este Domnul şi dreptatea a iubit şi faţa Lui Spre cel
drept priveşte.
PSALMUL 11:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente cu
opt coarde
1. Mântuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuţinat
adevărul de la fiii oamenilor.
2. Deşertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în
inimă, şi în inimă rele au grăit.
3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene şi limba cea plină de mândrie.
4. Pe cei ce au zis: "Cu limba noastră ne vom mări, căci buzele
noastre de la noi sunt; cine ne este Domn? "
5. Pentru necazul săracilor şi suSpinul nenorociţilor mă voi scula,
zice Domnul; le voi aduce lor mântuirea şi le
voi vorbi pe faţă.
6. Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, curăţat
de pământ, curăţat de şapte ori.
7. Tu, Doamne, ne vei păzi şi ne vei feri de neamul acesta în veac.
8. Căci atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună
pretutindeni.
PSALMUL 12:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor
1. până când, Doamne, mă vei uita până în sfârşit? până când vei
întoarce faţa Ta de la mine?
2. până când voi pune gânduri în sufletul meu, durere în inima mea
ziua şi noaptea?
3. până când se va înălţa vrăjmaşul meu împotriva mea?
4. Caută, auzi-mă Doamne, Dumnezeul meu, luminează ochii mei, ca nu
cumva să adorm întru moarte,
5. Ca nu cumva să zică vrăjmaşul meu: "Întăritu-m-am asupra lui". Cei
ce mă necăjesc se vor bucura de mă voi clătina.
6. Iar eu Spre mila Ta am nădăjduit; bucura-se-va inima mea de
mântuirea Ta; cânta-voi Domnului, Celui ce mi-a
făcut bine şi voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.
PSALMUL 13:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor
1. Zis-a cel nebun în inima sa: "Nu este Dumnezeu!"Stricatu-s-au
oamenii şi Urâţi s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce
face bunătate, nu este până la unul.
2. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel
ce înţelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu.
3. Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce
face bunătate, nu este până la unul.
4. Oare, nu se vor înţelepţi toţi cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce
mănâncă pe poporul meu ca Pâinea, pe Domnul nu L-au chemat.
5. Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică, pentru că Dumnezeu
este cu neamul drepţilor.
6. Săracul nădăjduieşte în Domnul şi voi aţi râs de nădejdea lui,
zicând: Cine va da din Sion mântuire lui Israel?
7. Dar când va întoarce Domnul pe cei robiţi ai poporului său,
bucura-se-va Iacov şi se va veseli Israel.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 14:
Un psalm al lui David
1. Doamne, cine va locui în locaşul tău şi cine se va sălăşlui în
muntele cel sfânt al tău?
2. Cel ce umblă fără prihană şi face dreptate, cel ce are adevărul în inima sa,
3. Cel ce n-a viclenit cu limba lui, nici n-a făcut rău împotriva
vecinului său şi ocară n-a rostit împotriva aproapelui Său.
4. Defăimat să fie înaintea Lui cel ce vicleneşte, iar pe cei ce se
tem de Domnul îi slăveşte; cel ce se jură
aproapelui său şi nu se leapădă,
5. Argintul său nu l-a dat cu camătă şi daruri împotriva celor
nevinovaţi n-a luat. Cel ce face aceasta nu se va clătina în veac.
PSALMUL 15:
Un psalm al lui David
1. Păzeşte-mă, Doamne, că Spre tine am nădăjduit.
2. Zis-am Domnului: "Domnul meu eşti Tu, Că bunătăţile mele nu-ţi trebuie".
3. Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul
toată voia întru ei.
4. Înmulţitu-s-au slăbiciunile celor ce aleargă după alţi dumnezei. Nu
voi lua parte la adunările lor cu jertfe de
sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele.
5. Domnul este partea moştenirii mele şi a paharului meu. Tu eşti Cel
care îmi aşezi mie iarăşi moştenirea mea.
6. Sorţii mi-au Căzut între cei puternici, că moştenirea mea este puternică.
7. Binecuvânta-voi pe Domnul, Cel ce m-a înţelepţit; la aceasta şi
noaptea mă îndeamnă inima mea.
8. Văzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururea, că de-a
dreapta mea este ca să nu mă clatin.
9. Pentru aceasta s-a veselit inima mea şi s-a bucurat limba mea, dar
încă şi trupul meu va sălăşlui întru nădejde.
10. Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios
al tău să vadă stricăciunea.
11. Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; umplea-mă-vei de veselie cu
faţa Ta şi la dreapta Ta de frumuseţi veşnice mă voi sătura.
PSALMUL 16:
O rugăciune a lui David
1. Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte cererea mea, ascultă
rugăciunea mea, din buze fără de viclenie.
2. De la faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte.
3. Cercetat-ai inima mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai lămurit,
dar nu s-a aflat în mine nedreptate.
4. ca să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti, pentru cuvintele
buzelor Tale eu am păzit căi aSpre.
5. Îndreaptă picioarele mele în cărările Tale, ca să nu şovăie paşii mei.
6. Eu am strigat, că m-ai auzit, Dumnezeule; pleacă urechea Ta către
mine şi auzi cuvintele mele.
7. Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc în
Tine de cei ce stau împotriva dreptei tale.
8. Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor; cu acoperământul aripilor
Tale acoperă-mă
9. De faţa necredincioşilor care mă necăjesc pe mine. Vrăjmaşii mei
sufletul meu l-au cuprins;
10. Cu grăsime inima lor şi-au încuiat, gura lor a grăit mândrie.
11. Izgonindu-mă, acum m-au înconjurat; ochii lor şi-au aţintit ca să
mă plece la pământ.
12. Apucatu-m-au ca un leu gata de pradă, ca un pui de leu ce
locuieşte în ascunzişuri.
13. Scoală-Te, Doamne, întâmpină-i pe ei şi împiedică-i. Izbăveşte
sufletul meu de cel necredincios, cu sabia Ta.
14. Doamne, deSparte-mă de oamenii acestei lumi, ce-şi iau partea în
viaţă, căci s-a umplut pântecele lor de
bunătăţile Tale; săturatu-s-au fiii lor şi au lăsat rămăşiţele pruncilor.
15. Iar eu întru Dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când
se va arăta slava Ta.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A DOUA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul al 2-lea):
Eu sunt, Doamne, pomul cel neroditor, care nici o roadă de pocăinţă nu
aduc şi mă tem de tăiere şi de focul cel
neştins mă înfricoşez. Pentru aceea mă rog Ţie: mai înainte de
împrejurarea aceea, întoarce-mă şi mă mântuieşte!
Ca valurile mării s-au ridicat asupra mea fărădelegile mele şi ca o
corabie pe luciul mării mă înviforez de
mulţimea greşelilor: Tu, Doamne, îndreptează-mă prin pocăinţă la
limanul cel lin şi mă mântuieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Miluieşte-mă! a zis David. şi eu strig către Tine: greşit-am,
Mântuitorule; ci ştergându-mi păcatele prin
pocăinţă, miluieşte-mă!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Mijlocitoarea cea fierbinte a creştinilor, roagă pe Fiul tău,
Născătoare de Dumnezeu, să ne izbăvească de toată
răutatea şi necazul vrăjmaşului şi să ne dea iertare de cele ce am
greşit, pentru îndurările cele milostive, cu
rugăciunile tale, Maică fecioară!
Apoi,
Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Stăpâne întru tot puternice, Părintele Domnului nostru Iisus Hristos,
al Unuia-Născut Fiului tău, dă-mi trup
neîntinat, inimă curată, minte trează, cunoştinţă nerătăcită şi
venirea Duhului Sfânt, Spre câştigarea şi încredinţarea adevărului
celui întru Hristosul tău, cu Care ţi se cuvine slava, cinstea şi
închinăciunea, împreună cu Duhul Sfânt. Amin.
CATISMA A TREIA
PSALMUL 17
Mai-marelui cântăreţilor; un psalm al lui David, sluga Domnului, care
a grăit Domnului cuvintele cântării
acesteia, în ziua în care l-a izbăvit pe el Domnul din mâna tuturor
vrăjmaşilor lui şi din mâna lui Saul. şi a zis:
1. Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi
scăparea mea şi izbăvitorul meu,
2. Dumnezeul meu, ajutorul meu, şi voi nădăjdui Spre dînsul;
3. Apărătorul meu şi puterea mântuirii mele, şi Sprijinitorul meu.
4. Lăudând voi chema pe Domnul şi de vrăjmaşii mei mă voi izbăvi.
5. Cuprinsu-m-au durerile morţii şi râurile fărădelegii m-au tulburat.
6. Durerile iadului m-au înconjurat; Întâmpinatu-m-au laţurile morţii.
7. şi când mă necăjeau am chemat pe Domnul şi către Dumnezeul meu am strigat.
8. Auzit-a din locaşul Lui cel sfânt glasul meu şi strigarea mea,
înaintea Lui, va intra în urechile Lui.
9. şi s-a clătinat şi s-a cutremurat pământul şi temeliile munţilor
s-au tulburat şi s-au clătinat că s-a mâniat pe ele Dumnezeu.
10. întru mânia Lui fum s-a ridicat şi pară de foc de la faţa Lui,
cărbuni aprinşi de la El.
11. şi a plecat cerurile şi S-a pogorât şi negura sub picioarele Lui.
12. şi S-a suit pe heruvimi şi a zburat; zburat-a pe aripile vântului.
13. şi Şi-a pus întunericul acoperământ, împrejurul Lui cortul Lui,
apă întunecoasă în norii văzduhului.
14. De strălucirea feţei Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină
şi cărbuni de foc.
15. şi a tunat din cer Domnul şi Cel Preaînalt a dat glasul Său.
16. Trimis-a săgeţi şi i-a risipit pe ei, şi fulgere a înmulţit şi i-a
tulburat pe ei.
17. şi s-au arătat izvoarele apelor şi s-au descoperit temeliile lumii,
18. De certarea Ta, Doamne, de suflarea Duhului mâniei Tale.
19. Trimis-a din înălţime şi m-a luat, ridicatu-m-a din ape multe.
20. Izbăveşte-mă de vrăjmaşii mei cei tari şi de cei ce mă urăsc pe
mine, că s-au întărit mai mult decât mine.
21. Întâmpinatu-m-au ei în ziua necazului meu, dar Domnul a fost întărirea mea.
22. şi m-a scos la loc larg, m-a izbăvit, că m-a voit.
23. şi îmi va răSplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţia
mâinilor mele îmi va răSplăti mie.
24. Că am păzit căile Domnului şi n-am fost necredincios Dumnezeului meu.
25. Că toate judecăţile Lui sunt înaintea mea, şi îndreptările Lui nu
s-au depărtat de la mine.
26. şi voi fi fără prihană cu dînsul, şi mă voi păzi de fărădelegea mea.
27. şi îmi va răSplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţia
mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu omul nevinovat, nevinovat vei fi.
29. şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic, Te vei îndărătnici.
30. că Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui, şi ochii mândrilor îi vei smeri.
31. că Tu vei aprinde făclia mea, Doamne, Dumnezeul meu, şi vei lumina
întunericul meu.
32. Căci cu Tine mă voi izbăvi de ispită şi cu Dumnezeul meu voi trece zidul.
33. Dumnezeul meu, fără de prihană este calea Lui, cuvintele Domnului
în foc lămurite; scut este tuturor celor
ce nădăjduiesc în El.
34. că cine este Dumnezeu afară de Domnul? şi cine este Dumnezeu afară
de Dumnezeul nostru?
35. Dumnezeu, cel ce mă încinge cu putere şi a pus fără prihană calea mea.
36. Cel ce face picioarele mele ca ale cerbului şi peste cele înalte mă pune.
37. Cel ce întăreşti mâinile mele în vreme de război şi ai pus arc de
aramă în Braţele mele.
38. şi mi-ai dat mie scutul mântuirii mele şi dreapta Ta m-a Sprijinit.
39. şi certarea Ta m-a îndreptat până în sfârşit, şi certarea Ta
însăşi mă va învăţa.
40. Lărgit-a paşii mei sub mine, şi n-au slăbit picioarele mele.
41. Urmări-voi pe vrăjmaşii mei şi-i voi prinde pe dînşii şi nu mă voi
întoarce până ce se vor sfârşi.
42. Zdrobi-i-voi pe ei şi nu vor putea să stea, cădea-vor sub picioarele mele.
43. şi m-ai încins cu putere Spre război, şi ai împiedicat pe toţi cei
ce se sculau împotriva mea.
44. şi pe vrăjmaşii mei i-ai făcut să fugă, iar pe cei ce mă urăsc i-ai nimicit.
45. Strigat-au către Domnul şi nu era cel ce mântuieşte; şi nu i-a auzit pe ei.
46. Şi-i voi sfărâma pe ei ca praful în faţa vântului, ca tina
uliţelor îi voi zdrobi pe ei.
47. Izbăveşte-mă de răzvrătirile poporului; pusu-m-ai căpetenie neamurilor.
48. Poporul pe care nu l-am cunoscut mi-a slujit mie. Cu auzul urechii
m-a auzit.
49. Fiii străini m-au minţit pe mine. Fiii străini au Îmbătrânit şi au
şchiopătat din cărările lor.
50. Viu este Domnul şi binecuvântat este Dumnezeul meu şi să se înalţe
Dumnezeul mântuirii mele.
51. Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat izbândă şi mi-ai supus popoarele;
izbăvitorul meu de vrăjmaşii cei furioşi,
52. De la cei ce se ridică împotriva mea înalţă-mă, de omul nedrept
izbăveşte-mă.
53. Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri, Doamne; şi numele tău
îl voi cânta.
54. Cel ce măreşti mântuirea Împăratului tău şi faci milă unsului tău,
lui David şi seminţiei lui până în veac.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 18
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. Cerurile Spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria.
2. Ziua zilei Spune cuvânt şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.
3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.
4. în tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii cuvintele lor.
5. în soare şi-a pus locaşul Său; şi El e ca un mire ce iese din cămara sa.
6. Bucura-se-va ca un uriaş, care aleargă drumul lui.
7. De la marginea cerului ieşirea lui, şi oprirea lui până la marginea
cerului; şi nu este cine să se ascundă de căldura lui.
8. Legea Domnului e fără prihană, întoarce sufletele; Mărturia
Domnului e credincioasă, înţelepţeşte pruncii;
9. Judecăţile Domnului sunt drepte, veselesc inima; Porunca domnului e
strălucitoare, luminează ochii;
10. Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului; judecăţile
Domnului sunt adevărate, îndreptăţite toate.
11. Dorite-s mai mult decât aurul şi decât piatra cea de mare preţ şi
mai dulci decât mierea şi fagurele.
12. Că robul tău le Păzeşte pe ele, şi răSplătire multă are.
13. Greşealele cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curăţeşte-mă.
14. şi de cele străine fereşte pe robul tău; de nu mă vor stăpâni,
atunci fără prihană voi fi şi mă voi curăţi de păcat mare.
15. şi vor bineplăcea cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele
înaintea Ta pururea; Doamne, ajutorul meu şi izbăvitorul meu.
PSALMUL 19
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. să te audă Domnul în ziua necazului, şi să-ţi fie scut numele
Dumnezeului lui Iacob.
2. Trimită Ţie ajutor din locaşul Lui cel sfânt, şi din Sion
Sprijinească-te pe tine.
3. Pomenească toată jertfa ta, arderea de tot a ta bineplăcută să-i fie.
4. Dea Ţie Domnul după inima ta, şi tot sfatul tău să-l plinească.
5. Bucura-ne-vom de mântuirea Ta, şi întru numele Dumnezeului nostru
ne vom mări. Plinească Domnul toate
cererile tale.
6. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe Unsul său cu puterea dreptei Sale.
7. Auzi-L-va pe dînsul din cerul cel sfânt al Lui.
8. Unii se laudă cu căruţele lor, alţii cu caii lor, iar noi ne lăudăm
cu numele Domnului Dumnezeului nostru.
9. Aceştia s-au împiedicat şi au Căzut, iar noi ne-am sculat şi ne-am îndreptat.
10. Doamne, mântuieşte pe Împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.
PSALMUL 20
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. Doamne, întru puterea Ta se va veseli Împăratul şi întru mântuirea
Ta se va bucura foarte.
2. După dorirea inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu
l-ai lipsit pe el.
3. Că l-ai Întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe
capul lui cunună de piatră scumpă.
4. Viaţă a cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului.
5. Mare este slava lui întru mântuirea Ta, Slavă şi mare cuviinţă vei
pune peste el.
6. Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului; veseli-l-vei pe
dînsul întru bucurie cu faţa Ta.
7. Că Împăratul nădăjduieşte în Domnul şi întru mila Celui Preaînalt
nu se va clinti.
8. Află-se mâna Ta, peste toţi vrăjmaşii Tăi, dreapta Ta să afle pe
toţi cei ce Te urăsc pe Tine.
9. Pune-i vei pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale;
10. Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, şi-i va mânca pe ei focul.
11. Rodul lor de pe pământ îl vei pierde, şi sămânţa lor dîntre fiii oamenilor.
12. Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi, care nu vor
putea să stea.
13. Că îi vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul tău vei ţinti capul lor.
14. Înalţă-te, Doamne, întru tăria Ta; cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 21
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru Sprijinul cel
de Dimineaţă.
1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai
părăsit? Departe sunt de mântuirea mea
cuvintele Greşealelor mele.
2. Dumnezeul meu, striga-voi ziua, şi nu vei auzi, şi noaptea, şi nu
Te vei gândi la mine.
3. Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, lauda lui Israel.
4. în Tine au nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au întru Tine şi
i-ai izbăvit pe ei.
5. Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu
s-au ruşinat.
6. Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului.
7. Toţi cei ce m-au Văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele,
clătinat-au capul, zicând:
8. "Nădăjduit-a Spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el,
că-l voieşte pe el".
9. că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântecele maicii mele, Dumnezeul meu eşti Tu.
10. Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele
Dumnezeul meu eşti Tu.
11. Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape şi nu este cine
să-mi ajute.
12. Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat.
13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte.
14. Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele.
15. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu.
16. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de
cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai pogorât.
17. Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
18. Străpuns-au mâinile şi picioarele mele.
19. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine.
20. Împărţit-au hainele Mele loruşi şi pentru cămaşa Mea au aruncat Sorţi.
21. Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul tău de la mine, Spre Sprijinul
meu ia aminte.
22. Izbăveşte de sabie sufletul meu, şi din gheara câinelui viaţa mea.
23. Izbăveşte-mă din gura leului, şi din coarnele taurilor smerenia mea.
24. Spune-voi numele tău fraţilor mei, în mijlocul adunării Te voi
lăuda, zicând:
25. Cei ce vă temeţi de Domnul Lăudaţi-L pe El, toată seminţia lui
Iacob slăviţi-L pe el!
26. Să se teamă de dînsul toată seminţia lui Israel.
27. Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
28. Nici n-a întors faţa Lui de la mine, şi când am strigat către
dînsul, m-a auzit.
29. De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi
face înaintea celor ce se tem de El.
30. Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei
ce-l caută pe dînsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
31. îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile
pământului.
32. şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor.
33. Că a Domnului este Împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri.
34. Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului; înaintea Lui
vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ.
35. şi sufletul meu în El viază. şi seminţia mea va sluji Lui.
36. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. şi vor vesti dreptatea
Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul.
PSALMUL 22
Un psalm al lui David.
1. Domnul mă va Paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc cu păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe cărările dreptăţii,
pentru numele Lui.
4. Că de voi şi umbla în mijlocul umbrei morţii, nu mă voi teme de
rele; că Tu cu mine eşti.
5. Toiagul tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6. gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai
cu untdelemn capul meu şi paharul tău
este adăpându-mă ca un puternic.
7. şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc
în casa Domnului, întru lungime de zile.
PSALMUL 23
Un psalm al lui David; al uneia din sâmbete.
1. Al Domnului este pământul şi plinirea lui, lumea şi toţi cei ce
locuiesc în ea.
2. Acesta Pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el.
3. Cine se va sui în muntele Domnului, şi cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
4. Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert
sufletul său şi nu s-a jurat cu vicleşug aproapelui său,
5. Acesta va lua binecuvântarea de la Domnul şi milostenie de la
Dumnezeu, Mântuitorul Său.
6. Acesta este neamul celor ce-l caută pe Domnul, al celor ce caută
faţa Dumnezeului lui Iacob.
7. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele
veşnice, şi va intra Împăratul slavei.
8. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul cel tare şi puternic,
Domnul cel tare în război.
9. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele
veşnice, şi va intra Împăratul slavei.
10. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este
Împăratul slavei.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A TREIA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul al 3-lea):
Nevrednic fiind eu pe pământ, suflete al meu, pocăieşte-te! Ţărâna în
mormânt nu laudă şi de greşeli nu se
izbăveşte. Strigă, dar, către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de
inimi, greşit-am; ci mai înainte de a mă osândi, Dumnezeule,
Milostiveşte-Te Spre mine şi mă mântuieşte!
Până când, suflete al meu, petreci în păcat? până când tot amâni
pocăinţa? Adu-ţi aminte de judecata ce va să fie şi strigă către
Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greşit-am! Ci Tu, Doamne,
cel ce eşti fără de păcate, miluieşte-mă!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
La înfricoşătoarea judecată, fără de pârâşi voi fi vădit şi fără de
martori voi fi osândit, că se vor deschide cărţile
conştiinţei şi lucrurile cele ascunse se vor descoperi. De aceea, mai
înainte de a se cerceta cele lucrate de mine,
în priveliştea aceea a toată lumea, Dumnezeule, curăţeşte-mă şi mă miluieşte!
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, neînţeleasă şi necuprinsă este taina
cea înfricoşătoare ce s-a lucrat întru tine: că pe Cel necuprins
zămislindu-L, L-ai născut îmbrăcat în trup, din preacinstitul tău
sânge. Pe Acela, curată,
roagă-L, ca pe Fiul tău, să mântuiască pe toţi cei ce-ţi cântă Ţie!
Apoi
Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Doamne atotţiitorule, Cuvinte al Tatălui Celui fără de început şi
însuţi Dumnezeu desăvârşit, Iisuse Hristoase,
Care pentru îndurările milei Tale celei nemăsurate niciodată nu Te
deSparţi de robii tăi, ci pururea Te odihneşti
întru ei, nu mă părăsi pe mine robul tău, Împărate întru tot sfinte,
ci dă-mi mie, nevrednicului, bucuria
mântuirii Tale şi-mi luminează mintea cu lumina cunoştinţei
Evangheliei Tale. Sufletul meu îl leagă cu
dragostea Crucii Tale. Trupul meu cu nepătimirea Ta îl împodobeşte.
gândurile mele le împacă. Picioarele mele
le fereşte de alunecare. Nu mă pierde cu fărădelegile mele, Preabunule
Doamne, ci mă ispiteşte, Dumnezeule, şi cunoaşte inima mea, Caută şi
află cărările mele şi de mă aflu pe calea fărădelegii, abate-mă de la
ea şi mă îndreptează pe calea cea veşnică. că Tu eşti calea şi
adevărul şi viaţa şi Ţie slavă îţi înălţăm, împreună şi Celui
fără de început al tău Părinte şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă
făcătorului tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A PATRA
PSALMUL 24
Un psalm al lui David.
1. Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
2. Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de
mine vrăjmaşii mei,
3. Pentru că toţi cei ce Te aşteaptă pe Tine nu se vor ruşina; să se
ruşineze toţi cei ce fac fărădelegi în deşert.
4. căile tale, Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă învaţă.
5. Îndreptează-mă Spre adevărul tău şi mă învaţă, că Tu eşti Dumnezeu,
Mântuitorul meu, şi pe Tine Te-am
aşteptat toată ziua.
6. Adu-ţi aminte de îndurările şi milele Tale, Doamne, că din veac sunt.
7. Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni.
8. După mila Ta, pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne.
9. Bun şi drept este Domnul, pentru aceasta, lege va pune celor ce
greşesc în cale.
10. Îndrepta-va pe cei blânzi la judecată, învăţa-va pe cei blânzi căile Sale.
11. Toate căile Domnului sunt milă şi adevăr pentru cei ce caută
aşezământul Lui şi Mărturiile Lui.
12. Pentru numele tău, Doamne, curăţeşte păcatul meu, că mult este.
13. Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea
pe care a ales-o.
14. Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi seminţia lui va
moşteni pământul.
15. Domnul este întărirea celor ce se tem de dînsul, aşezământul Lui
îl va arăta lor.
16. Ochii mei pururea Spre Domnul, că el va scoate din laţ picioarele mele.
17. Caută Spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi sărac sunt eu.
18. Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă.
19. Vezi smerenia mea şi osteneala mea, şi-mi iartă toate păcatele mele.
20. Vezi pe vrăjmaşii mei, că s-au înmulţit şi cu ură nedreaptă m-au Urât.
21. Păzeşte Sufletul meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşinez Că am
nădăjduit în Tine.
22. Cei fără răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că te-am
aşteptat, Doamne.
23. Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.
PSALMUL 25
Al lui David
1. Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutate am umblat, şi, în Domnul
nădăjduind, nu voi slăbi.
2. Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea.
3. Că mila Ta este înaintea ochilor mei, şi bine mi-a plăcut adevărul tău.
4. Nu am şezut în adunarea deşertăciunii, şi cu călcătorii de lege nu voi intra.
5. Urât-am adunarea celor ce viclenesc, şi cu cei necredincioşi nu voi şedea.
6. Spăla-voi întru cele nevinovate mâinile mele, şi voi înconjura
jertfelnicul tău, Doamne,
7. ca să aud glasul laudei Tale şi să Spun toate minunile Tale.
8. Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi locul locaşului slavei Tale.
9. Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu, şi cu vărsătorii de
sânge viaţa mea,
10. întru ale căror mâini sunt fărădelegi, şi dreapta cărora e plină de daruri.
11. Iar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbăveşte-mă, Doamne, şi mă
miluieşte,
12. Căci piciorul meu a stat întru Dreptate; întru adunări Te voi
binecuvânta, Doamne.
PSALMUL 26
Al lui David
1. Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme?
2. Domnul este Apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa?
3. Când se vor apropia de mine cei ce îmi fac rău, ca să mănânce trupul meu;
4. Cei ce mă necăjesc şi vrăjmaşii mei, aceia au slăbit şi au Căzut.
5. De s-ar rândui împotriva mea oştire, nu se va înfricoşa inima mea;
6. De s-ar ridica împotriva mea război, eu în El nădăjduiesc.
7. Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi căuta: ca să locuiesc
în casa Domnului în toate zilele vieţii
mele,
8. ca să văd frumuseţea Domnului şi să cercetez locaşul Lui.
9. Că Domnul m-a ascuns în cortul Lui în ziua necazurilor mele; m-a
acoperit în locul cel ascuns al cortului Lui;
10. Pe piatră m-a înălţat. şi acum, Iată, a înălţat capul meu peste
vrăjmaşii mei.
11. Înconjurat-am şi am jertfit în cortul Lui jertfă de laudă. îl voi
lăuda şi voi cânta Domnului.
12. Auzi, Doamne, glasul meu, cu care am strigat; miluieşte-mă şi mă ascultă.
13. Ţie a zis inima mea: Pe Domnul voi căuta. Te-a căutat faţa mea;
faţa Ta, Doamne, voi căuta.
14. Să nu-ţi întorci faţa Ta de la mine şi să nu Te abaţi întru mânie
de la robul tău;
15. Ajutorul meu fii, să nu mă lepezi pe mine şi să nu mă laşi,
Dumnezeule, Mântuitorul meu,
16. Că Tatăl meu şi mama mea m-au părăsit, dar Domnul m-a luat.
17. Lege pune-mi mie, Doamne, în calea Ta, şi mă îndreptează pe
cărarea dreaptă, din pricina vrăjmaşilor mei,
18. Nu mă da pe mine pe mâna celor ce mă necăjesc, că s-au ridicat
împotriva mea martori nedrepţi şi nedreptatea a minţit sieşi.
19. Cred că voi vedea bunătăţile Domnului, în pământul celor vii.
20. Aşteaptă pe Domnul, îmbărbătează-te, şi să se întărească inima ta
şi aşteaptă pe Domnul.
PSALMUL 27
Al lui David
1. Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu, ia aminte! Că de nu
mă vei auzi, mă voi asemăna cu cei
care se pogoară în groapă.
2. Ascultă glasul rugăciuniii mele când mă rog către Tine, când ridic
mâinile mele către locaşul tău cel sfânt.
3. Să nu tragi cu cei păcătoşi sufletul meu, şi cu cei ce lucrează
nedreptate să nu mă pierzi;
4. Cu cei ce grăiesc pace către aproapele lor, dar cele rele sunt în
inimile lor.
5. Dă-le lor după faptele lor şi după vicleşugul gândului lor.
6. După lucrul mâinilor lor, Dă-le lor; răSplăteşte-i după faptele lor.
7. Că n-au înţeles lucrările Domnului şi faptele mâinilor Lui; îi vei
dărâma şi nu îi vei zidi.
8. Binecuvântat este Domnul, Că a auzit glasul rugăciunii mele.
9. Domnul este ajutorul şi Apărătorul meu; în El a nădăjduit inima mea
şi mi-a ajutat.
10. Săltat-a inima mea şi cu cântări de laudă îl preamăresc.
11. Domnul este întărirea poporului său şi Apărător mântuirilor Unsului său.
12. Mântuieşte poporul tău şi binecuvintează moştenirea Ta; Paşte-i pe
ei şi-i ridică până în veac.
PSALMUL 28:
Un psalm al lui David la scoaterea Cortului
1. Aduceţi Domnului, fii ai lui Dumnezeu, Aduceţi Domnului mieii
oilor, Aduceţi Domnului slavă şi cinste;
2. Aduceţi Domnului slava numelui Său; Închinaţi-vă Domnului în curtea
cea sfântă a Lui.
3. Glasul Domnului peste ape; Dumnezeul slavei a tunat; Domnul peste ape multe.
4. Glasul Domnului întru tărie, glasul Domnului întru mare cuviinţă.
5. Glasul Domnului, cel ce sfărâmă cedrii şi va zdrobi Domnul cedrii Libanului.
6. Şi-i va fărâmiţa pe ei ca pe viţelul Libanului, iar cel iubit ca
puiul de rinocer.
7. Glasul Domnului, cel ce varsă para focului.
8. Glasul Domnului, cel ce cutremură pustiul, şi va cutremura Domnul
pustiul Cadeşului.
9. Glasul Domnului cel ce îndoaie cedrii şi va descoperi dumbrăvile şi
în locaşul Lui, fiecare va Spune: Slavă!
10. Domnul va împărăţi peste potop şi va şedea Domnul Împărat în veac.
11. Domnul tărie poporului său va da, Domnul va binecuvânta pe poporul
său cu pace.
PSALMUL 29:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor pentru sfinţirea casei
1. Înălţa-te-voi, Doamne, că m-ai ridicat şi n-ai veselit pe vrăjmaşul
meu împotriva mea.
2. Doamne, Dumnezeul meu, strigat-am către Tine şi m-ai vindecat.
3. Doamne, scos-ai din iad sufletul meu, mântuitu-m-ai de cel ce se
coboară în groapă.
4. Cântaţi Domnului cei cuvioşi ai Lui şi Lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui.
5. Că iuţime este întru mânia Lui şi viaţă întru voia Lui; seara se va
sălăşlui plângerea, iar Dimineaţa bucuria.
6. Iar eu am zis întru îndestularea mea: "Nu mă voi clătina în veac!"
7. Doamne, întru voia Ta, dat-ai frumuseţii mele putere; dar când
ţi-ai întors faţa Ta, eu m-am tulburat.
8. Către Tine, Doamne, voi striga şi către Dumnezeul meu mă voi ruga.
9. Ce folos ai de sângele meu de mă pogor în stricăciune? Oare, Te va
lăuda pe tine ţărâna, sau va vesti adevărul tău?
10. Auzit-a Domnul şi m-a miluit; Domnul a fost ajutorul meu!
11 Schimbat-ai plângerea mea întru bucurie, rupt-ai sacul meu şi m-ai
încins cu veselie,
12. Ca slava mea să-ţi cânte Ţie şi să nu mă mâhnesc; Doamne,
Dumnezeul meu, în veac Te voi lăuda! Slavă Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 30:
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru uimire.
1. Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, ca să nu fiu ruşinat în veac.
întru îndreptarea Ta izbăveşte-mă şi mă scoate.
2. Pleacă Spre mine urechea Ta, grăbeşte de mă scoate. Fii mie
Dumnezeu Apărător şi casă de scăpare ca să mă mântuieşti.
3. Că puterea mea şi scăparea mea eşti Tu şi pentru numele tău mă vei
povăţui şi mă vei hrăni.
4. Scoate-mă-vei din cursa aceasta pe care mi-au ascuns-o mie, că Tu
eşti Apărătorul meu.
5. în mâinile Tale îmi voi da duhul meu; izbăvitu-m-ai, Doamne,
Dumnezeul adevărului.
6. Urât-ai pe cei ce păzesc deşertăciuni în zadar, iar eu Spre Domnul
am nădăjduit.
7. Bucura-mă-voi şi mă voi veseli de mila Ta, Că ai căutat Spre
smerenia mea, mântuit-ai din nevoi sufletul meu,
8. şi nu m-ai lăsat în mâinile vrăjmaşului; pus-ai în loc desfătat
picioarele mele.
9. Miluieşte-mă, Doamne, că mă necăjesc; tulburatu-s-a de mânie ochiul
meu, sufletul meu şi inima mea.
10. că s-a stins întru Durere viaţa mea şi anii mei în suSpinuri;
slăbit-a întru sărăcie tăria mea şi oasele mele s-au tulburat.
11. La toţi vrăjmaşii mei m-am făcut de ocară şi vecinilor mei foarte,
şi frică cunoscuţilor mei. Cei ce mă vedeau afară fugeau de mine.
12. Uitat am fost ca un mort din inima lor, ajuns-am ca un vas stricat,
13. Că am auzit ocara multora din cei ce locuiesc împrejur, când se
adunau ei împreună împotriva mea; ca să ia
sufletul meu s-au sfătuit.
14. Iar eu către Tine am nădăjduit, Doamne, zis-am: "Tu eşti Dumnezeul meu!"
15. în mâinile Tale, soarta mea, izbăveşte-mă din mâna vrăjmaşilor mei
şi de cei ce mă prigonesc.
16. Arată faţa ta peste robul tău, mântuieşte-mă cu mila Ta!
17. Doamne, să nu fiu ruşinat, că te-am chemat pe Tine; să se ruşineze
necredincioşii şi să se coboare în iad.
18. Mute să fie buzele cele viclene, care grăiesc împotriva dreptului
fărădelege, cu mândrie şi cu defăimare.
19. cât este de mare mulţimea bunătăţii Tale, Doamne, pe care ai
gătit-o celor ce se tem de Tine, pe care ai
făcut-o celor ce nădăjduiesc în Tine, înaintea fiilor oamenilor.
20. Ascunde-i-vei pe dînşii cu acoperământul feţei Tale de tulburarea oamenilor.
21. Acoperi-i-vei pe ei în cortul tău de împotrivirea limbilor.
22. Binecuvântat este Domnul, că minunată a fost mila Sa, în cetate întărită.
23. Iar eu am zis întru uimirea mea: Lepădat sunt de la faţa ochilor tăi.
24. Pentru aceasta ai auzit glasul rugăciunii mele când am strigat către Tine.
25. Iubiţi pe Domnul toţi cuvioşii Lui, că adevărul caută domnul şi
răSplăteşte celor ce se mândresc, cu prisosinţă.
26. Îmbărbătaţi-vă şi să se întărească inima voastră, toţi cei ce
nădăjduiţi în Domnul.
PSALMUL 31:
Un psalm al lui David; pentru pricepere.
1. Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele.
2. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu
este în gura lui vicleşug.
3. Că am tăcut, îmbătrânit-au oasele mele, când strigam toată ziua.
4. Că ziua şi noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta, şi am Căzut în
suferinţă când ghimpele tău mă împungea,
5. Păcatul meu l-am cunoscut şi fărădelegea mea n-am ascuns-o împotriva mea.
6. Zis-am: "Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului "; şi Tu ai iertat
nelegiuirea păcatului meu.
7. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme
potrivită, iar potop de ape multe de el nu se va apropia.
8. Tu eşti scăparea mea din necazul ce mă cuprinde, bucuria mea;
izbăveşte-mă de cei ce m-au înconjurat.
9. Înţelepţi-te-voi şi te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei
merge; aţinti-voi Spre tine ochii Mei.
10. Nu fi ca un cal şi ca un catâr, la care nu este pricepere; cu
zăbală şi cu frâu fălcile lor voi strânge, ca să nu se
apropie de tine.
11. Multe sunt bătăile păcătosului, iar pe cel ce nădăjduieşte în
Domnul, mila îl va înconjura.
12. Veseliţi-vă în Domnul şi vă bucuraţi, drepţilor, şi vă lăudaţi
toţi cei drepţi la inimă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A PATRA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul al 4-lea):
Smeritul meu suflet, cel ce şi-a cheltuit toată viaţa întru păcate,
cercetează-l şi, ca pe femeia cea păcătoasă, mă primeşte şi pe mine şi
mă mântuieşte!
Înotând pe luciul acestei vieţi, îmi aduc aminte de adâncul răutăţilor
mele celor multe şi neavând gândul
ocârmuitor, ca Petru strig către Tine: Mântuieşte-mă, Hristoase
Dumnezeule, mântuieşte-mă, ca un Iubitor de oameni!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Degrab să intrăm în cămara lui Hristos, ca să auzim toţi fericitul
glas al Dumnezeului nostru: "Veniţi cei ce
iubiţi slava cea cerească!", şi ne va face părtaşi cu fecioarele cele
înţelepte, de ne vom lumina candelele noastre prin credinţă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Suflete, pocăieşte-te mai înainte de ieşirea ta, că judecătorul este
nemitarnic şi înfricoşător celor ce păcătuiesc.
Strigă dar, către Domnul, cu inimă umilită: greşit-am Ţie cu ştiinţă
şi cu neştiinţă, Îndurate. Pentru rugăciunile
Născătoarei de Dumnezeu, Milostiveşte-Te şi mă miluieşte!
Apoi Doamne miluieşte (de 40 de ori), şi rugăciunea aceasta:
Ţie, Doamne, Celui singur bun şi nepomenitor de rău, îmi Mărturisesc
păcatele mele. La Tine cad eu
nevrednicul, strigând: greşit-am, Doamne, greşit-am şi nu sunt vrednic
să caut la înălţimea cerului, din pricina
mulţimii nedreptăţilor mele! Ci Tu, Doamne al meu, dăruieşte-mi
lacrimi de pocăinţă, Cel ce eşti singur bun şi
milostiv, ca întru ele să mă rog Ţie, ca să mă curăţeşti mai înainte
de sfârşit de tot felul de păcate. Că prin înfricoşătoare şi groaznice
locuri va să trec, deSpărţindu-mă de trup, şi mulţime de diavoli
înfricoşători şi fără
omenie mă vor Întâmpina şi nimeni nu va călători împreună cu mine, ca
să-mi ajute, sau să mă scoată. Pentru
aceasta, cad la bunătatea Ta, ca să nu fiu dat celor ce-mi fac
strâmbătate, nici să se laude asupra mea vrăjmaşul
meu, Bunule Doamne! Nici să zică: Iată, ne-ai venit în mâinile noastre
şi ne-ai fost dat nouă! Nu, Doamne,
nu-ţi uita îndurările Tale; nici nu-mi răSplăti după fărădelegile mele
şi nici faţa Ta nu ţi-o întoarce de la mine!
Ci pedepseşte-mă Tu, Doamne, însă cu milă şi îndurare, iar vrăjmaşul
să nu se bucure de mine, ci stinge
înfricoşarea ce mi-o insuflă şi toată lucrarea lui o fă deşartă, şi-mi
dă nedefăimată calea cea către Tine, Bunule
Doamne! Căci de am şi greşit, dar la alt doctor nu am năzuit, nici nu
mi-am întins mâinile către vreun
dumnezeu străin. Deci, nu lepăda rugăciunea mea, ci mă ascultă, pentru
bunătatea Ta şi întăreşte inima mea
întru frica Ta! Facă-se darul tău peste mine, Doamne, ca un foc, care
să ardă gândurile mele cele necurate. Că Tu eşti, Doamne, lumina cea
mai presus de toată lumina, bucuria cea mai presus de toată bucuria,
odihna cea
mai presus de toată odihna, viaţa cea adevărată şi mântuirea care
dăinuieşte în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A CINCEA
PSALMUL 32
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei.
1. Bucuraţi-vă, drepţilor; celor drepţi li se cuvine laudă.
2. Lăudaţi pe Domnul în alăută, în psaltire cu zece strune Cântaţi-i Lui.
3. Cântaţi-i Lui cântare nouă, Cântaţi-i frumos, cu strigăt de bucurie.
4. Că drept este cuvântul Domnului, şi toate lucrurile Lui întru credinţă.
5. Iubeşte milostenia şi judecata Domnul; de mila Domnului plin este pământul.
6. Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întărit, şi cu duhul gurii Lui
toată puterea lor.
7. Adunat-a ca într-un burduf apele mării, pus-a în vistierie adâncurile.
8. Să se teamă de Domnul tot pământul, şi de El să se cutremure toţi
locuitorii lumii.
9. Că el a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au zidit.
10. Domnul risipeşte sfaturile neamurilor, leapădă gândurile
popoarelor şi defaimă sfaturile căpeteniilor.
11. Iar sfatul Domnului rămâne în veac, gândurile inimii Lui, din neam în neam.
12. Fericit este neamul căruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe
care l-a ales de moştenire Luişi.
13. Din cer a privit Domnul, Văzut-a pe toţi fiii oamenilor.
14. Din locaşul său, cel gata, privit-a Spre toţi cei ce locuiesc pământul.
15. Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor.
16. Nu se mântuieşte Împăratul cu oştire multă şi uriaşul nu se va
izbăvi cu mulţimea tăriei lui.
17. Mincinos este calul Spre scăpare, şi cu mulţimea puterii lui nu te
va izbăvi.
18. Iată, ochii Domnului Spre cei ce se tem de dînsul, Spre cei ce
nădăjduiesc în mila Lui. ca să izbăvească de
moarte sufletele lor, şi să-i hrănească pe ei în foamete.
19. şi sufletul nostru aşteaptă pe Domnul, că ajutorul şi Apărătorul
nostru este.
20. Că în el se va veseli inima noastră, şi în numele cel sfânt al Lui
am nădăjduit.
21. Fie, Doamne, mila Ta Spre noi, precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
PSALMUL 33
Un psalm al lui David, când şi-a schimbat faţa sa înaintea lui
Abimelec şi i-a dat drumul şi s-a dus.
1. Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea.
2. în Domnul se va lăuda sufletul meu; să audă cei blânzi şi să se veselească.
3. Slăviţi pe Domnul împreună cu mine, şi să înălţăm numele Lui împreună.
4. Căutat-am pe Domnul şi m-a auzit, şi din toate necazurile mele m-a izbăvit.
5. Apropiaţi-vă de El şi vă luminaţi, şi feţele voastre să nu se ruşineze.
6. Săracul acesta a strigat şi Domnul l-a auzit pe el, şi din toate
necazurile lui l-a izbăvit.
7. Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El, şi-i
va izbăvi pe ei.
8. Gustaţi şi vedeţi Că bun este Domnul; fericit bărbatul care
nădăjduieşte în El.
9. Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, Că n-au lipsă cei ce se tem de El.
10. Bogaţii au sărăcit şi au flămânzit, iar cei ce-l caută pe Domnul
nu se vor lipsi de tot binele.
11. Veniţi fiilor, ascultaţi-mă pe mine, frica Domnului vă voi învăţa pe voi;
12. Cine este omul cel ce voieşte viaţă, care iubeşte să vadă zile
bune? Opreşte-ţi limba de la rău şi buzele tale să nu grăiască
vicleşug.
13. Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea.
14. Ochii Domnului Spre cei drepţi şi urechile Lui Spre rugăciunea lor.
15. Iar faţa Domnului Spre cei ce fac rele, ca să piară de pe pământ
pomenirea lor.
16. Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit, şi din toate necazurile
lor i-a izbăvit.
17. Aproape este Domnul de cei umiliţi la inimă, şi pe cei smeriţi cu
duhul îi va mântui.
18. Multe sunt necazurile drepţilor, şi din toate acelea îi va izbăvi
pe ei Domnul.
19. Domnul Păzeşte toate oasele lor, nici unul din eie nu se va zdrobi.
20. Moartea păcătoşilor este cumplită, şi cei ce urăsc pe cel drept vor greşi.
21. Mântui-va Domnul sufletele robilor săi şi nu vor greşi toţi cei ce
nădăjduiesc în El.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 34
Un psalm al lui David.
1. Judecă, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strâmbătate; Luptă împotriva
celor ce se luptă cu mine;
2. Apucă armă şi pavăză şi scoală-Te întru ajutorul meu;
3. Scoate sabia şi închide calea celor ce mă prigonesc; Spune
sufletului meu: "Mântuirea ta sunt Eu!"
4. Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi cei ce caută sufletul meu; să se
întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce gândesc rău de mine.
5. Să fie ca praful în faţa vântului şi îngerul Domnului să-i
necăjească. Să fie calea lor întuneric şi alunecare, şi îngerul
Domnului să-I prigonească.
6. Că în zadar au ascuns de mine groapa latului lor, în deşert au
ocărât sufletul meu.
7. Să vină asupra lor laţul pe care nu-l cunosc, şi cursa pe care au
ascuns-o să-i prindă pe ei şi chiar în laţul lor să cadă.
8. Iar sufletul meu să se bucure de Domnul, să se veselească de mântuirea Lui.
9. Toate oasele mele vor zice: Doamne, cine este asemenea Ţie? Cel ce
izbăveşte pe sărac din mâna celor mai
tari decât el, şi pe sărac şi pe sărman de cei ce-l răpesc pe el.
10. S-au sculat martori nedrepţi şi de cele ce nu ştiam m-au întrebat.
11. RăSplătit-au mie rele pentru bune, şi au vlăguit sufletul meu.
12. Iar eu, când mă supărau ei, m-am îmbrăcat cu sac şi am smerit cu
post sufletul meu şi rugăciunea mea în sânul meu se va întoarce.
13. Ca şi cu un vecin, ca şi cu un frate al nostru aşa de bine m-am
purtat; ca şi cum aş fi jelit şi m-aş fi întristat, aşa m-am smerit.
14. Dar împotriva mea s-au veselit şi s-au adunat; adunatu-s-au
împotriva mea cu bătăi şi n-am ştiut; risipiţi au
fost şi nu s-au căit.
15. M-au ispitit, cu batjocură m-au batjocorit, au scrâşnit împotriva
mea cu Dinţii lor.
16. Doamne, când vei vedea? Întoarce sufletul meu de la fapta lor cea
rea, de la lei, viaţa mea.
17. Lăuda-te-voi, Doamne, în adunare mare, întru popor numeros Te voi lăuda.
18. să nu se bucure de mine cei ce mă duşmănesc pe nedrept, cei ce mă
urăsc în zadar şi fac semn cu ochii.
19. Că mie de pace îmi grăiau, şi asupra mea vicleşuguri gândeau.
20. Lărgitu-şi-au împotriva mea gura lor; zis-au: "Bine, bine,
Văzut-au ochii noştri".
21. Văzut-ai, Doamne, să nu taci, Doamne, nu Te depărta de la mine.
22. Scoală-Te, Doamne, şi ia aminte Spre judecata mea, Dumnezeul meu
şi Domnul meu, Spre pricina mea.
23. Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, şi să nu se
bucure de mine.
24. Să nu zică întru inimile lor: "Bine, bine, sufletului nostru",
nici să zică: "L-am înghiţit pe el".
25. Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi deodată cei ce se bucură de
necazurile mele; să se îmbrace cu ruşine şi ocară cei
ce se laudă împotriva mea.
26. să se bucure şi să se veselească cei ce voiesc dreptatea mea, şi
să Spună pururea: "Mărit să fie Domnul, Cel
ce voieşte pacea robului său!"
27. şi limba mea va grăi dreptatea Ta, în toată ziua, lauda Ta.
PSALMUL 35
Un psalm al lui David, robul Domnului; mai-marelui cântăreţilor.
1. Necredinţa călcătorului de lege Spune inimii mele că nu este
într-însul frică de Dumnezeu.
2. El singur se amăgeşte în ochii săi, când zice că ar fi Urmărind
fărădelegea şi ar fi urând-o.
3. Graiurile gurii lui fărădelege şi vicleşug; n-a vrut să priceapă ca
să facă bine.
4. fărădelege a gândit în aşternutul său, în toată calea cea bună n-a
stat şi răutatea n-a Urât.
5. Doamne, în cer este mila Ta şi adevărul tău până la nori.
6. Dreptatea Ta ca munţii lui Dumnezeu, judecăţile Tale adânc mare;
oameni şi dobitoace vei izbăvi, Doamne,
7. Că ai înmulţit mila Ta, Dumnezeule, iar fiii oamenilor în umbra
aripilor Tale vor nădăjdui.
8. sătura-se-vor din grăsimea casei Tale, şi din izvorul desfătării
Tale îi vei adăpa pe ei.
9. Că la tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină.
10. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine, şi dreptatea Ta celor
drepţi la inimă.
11. Să nu vină peste mine picior de mândrie şi mâna păcătoşilor să nu
mă clatine.
12. Acolo au Căzut toţi cei ce lucrează fărădelegea; izgoniţi au fost
şi nu vor putea să stea.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 36
Un psalm al lui David.
1. Nu râvni la cel ce vicleneşte, nici nu urma pe cei ce fac fărădelegea.
2. Căci ca iarba curând se vor usca, şi ca verdeaţa ierbii degrab se vor trece.
3. Nădăjduieşte în Domnul şi fă bunătate, şi locuieşte pământul şi
Hrăneşte-te cu bogăţia lui.
4. Desfătează-te în Domnul, şi-ţi va împlini Ţie cererile inimii tale.
5. Descoperă Domnului calea ta şi nădăjduieşte în El şi El va împlini.
6. şi va scoate ca lumina dreptatea ta şi judecata ca lumina de amiază.
7. Supune-te Domnului şi roagă-L pe El; nu râvni după cel ce Sporeşte
în calea sa, după omul care face nelegiuirea.
8. Părăseşte mânia şi lasă iuţimea; nu căuta să vicleneşti.
9. Că cei ce viclenesc de tot vor pieri; iar cei ce aşteaptă pe Domnul
vor moşteni pământul.
10. şi încă puţin şi nu va mai fi păcătosul, şi vei căuta locul lui şi
nu-l vei afla.
11. Iar cei blânzi vor moşteni pământul, şi se vor desfăta de mulţimea păcii.
12. Pândi-va păcătosul pe cel drept şi va scrâşni asupra lui cu Dinţii săi.
13. Iar Domnul va râde de el, că mai înainte vede, că va veni ziua lui.
14. Sabie au scos păcătoşii, întins-au arcul lor ca să doboare pe
sărac şi pe sărman, ca să junghie pe cei drepţi la inimă.
15. Sabia lor să intre în inima lor, şi arcurile lor să se frângă.
16. Mai bun este puţinul celui drept, decât bogăţia multă a păcătoşilor.
17. Că Braţele păcătoşilor se vor zdrobi, iar Domnul întăreşte pe cei drepţi.
18. Cunoaşte Domnul căile celor fără prihană, şi moştenirea lor în veac va fi.
19. Nu se vor ruşina în vremea cea rea, şi în zilele de foamete se vor sătura.
20. Că păcătoşii vor pieri, iar vrăjmaşii Domnului, îndată ce s-au
Mărit şi s-au înălţat, s-au stins, ca fumul au pierit.
21. Împrumută păcătosul şi nu dă înapoi, iar dreptul se îndură şi dă.
22. Că cei ce-L binecuvintează pe El vor moşteni pământul, iar cei
ce-L blesteamă pe El, de tot vor pieri.
23. De la Domnul paşii omului se îndreptează şi calea lui o va voi foarte.
24. Când va cădea, nu se va zdruncina, că Domnul întăreşte mâna lui.
25. Tânăr am fost şi am Îmbătrânit şi n-am Văzut pe cel drept părăsit,
nici seminţia lui cerând Pâine;
26. Toată ziua dreptul miluieşte şi împrumută, şi seminţia lui
binecuvântată va fi.
27. Fereşte-te de rău şi fă binele, şi vei trăi în veacul veacului.
28. Că Domnul iubeşte judecata şi nu va părăsi pe cei cuvioşi ai săi;
în veac vor fi păziţi. Iar cei fără de lege vor
fi izgoniţi şi seminţia necredincioşilor va fi stârpită.
29. Iar drepţii vor moşteni pământul şi vor locui în veacul veacului pe el.
30. Gura dreptului va deprinde înţelepciunea şi limba lui va grăi judecată.
31. Legea Dumnezeului său în inima lui, şi nu se vor poticni paşii lui.
32. Pândeşte păcătosul pe cel drept, şi caută să-l omoare pe el;
33. Iar Domnul nu-l va lăsa pe el în mâinile lui, nici nu-l va osândi,
când se va judeca cu el.
34. Aşteaptă pe Domnul şi Păzeşte calea Lui! şi te va învăţa pe tine
ca să moşteneşti pământul; când vor pieri păcătoşii vei vedea.
35. Văzut-am pe cel necredincios mândrindu-se şi înălţându-se ca
cedrii Libanului.
36. şi am trecut şi Iată nu era, şi l-am căutat pe el şi nu s-a aflat locul lui.
37. Păzeşte nerăutatea şi caută dreptatea, că urmaşi are omul făcător de pace.
38. Iar cei fără de lege vor pieri deodată şi urmaşii necredincioşilor
vor fi stârpiţi.
39. Iar mântuirea drepţilor de la Domnul, că apărătorul lor este în
vreme de necaz.
40. Şi-i va ajuta pe ei Domnul, şi-i va izbăvi pe ei, şi-i va scoate
pe ei din mâna păcătoşilor, şi-i va mântui pe ei, că au nădăjduit în
El.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A CINCEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul al 5-lea):
Înfricoşător este scaunul tău, iar viaţa mea e plină de răutăţi: cine,
dar, mă va izbăvi de nevoia cea de atunci, de
nu Te vei milostivi Spre mine Tu, Hristoase Dumnezeule, ca un îndurat
şi de oameni iubitor?
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Grija vieţii m-a scos din rai şi ce voi face eu, deznădăjduitul? De
aceea bat la uşa Ta, Doamne, şi strig:
Doamne, deschide-mi, şi prin pocăinţă mă mântuieşte!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cum voi numi biserica ta, Născătoare de Dumnezeu: liman duhovnicesc,
raiul Hranei celei cereşti, pricina
vieţii celei nesfârşite? Că toate bunătăţile le ai. Roagă-te, dar,
totdeauna lui Hristos, să se mântuiască sufletele noastre!
Apoi Doamne miluieşte (de 40 de ori), şi rugăciunea aceasta:
Dumnezeule cel drept şi lăudat! Dumnezeule cel mare şi puternic!
Dumnezeule cel mai înainte de veci, Care
asculţi rugăciunea omului păcătos: Ascultă-mă întru acest ceas şi pe
mine, Cel ce ai făgăduit să asculţi pe cei ce
Te vor chema întru adevăr. Să nu te îngreţoşezi de mine, cel ce am
buze necurate şi sunt cuprins de păcate.
Nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare
departe, Apucă armă şi pavăză şi Te scoală
întru ajutorul meu! Scoa te sabia şi stai împotriva celor ce mă
prigonesc! Ceartă duhurile cele necurate şi le alungă de la faţa mea,
a nepriceputului! să se depărteze de la gândul meu duhul urâciunii şi
al pomenirii de rău,
duhul zavistiei şi al vicleniei, duhul îngrozirii şi al lenevirii,
duhul mândriei şi al oricărui fel de răutate, să mi se
stingă toată aprinderea şi pornirea trupească, care se stârneşte prin
lucrarea diavolească, să mi se lumineze sufletul şi trupul şi duhul
meu cu lumina cunoştinţei Tale celei dumnezeieşti. Ca prin mulţimea
îndurărilor Tale
ajungând la unirea credinţei, întru bărbat desăvârşit şi la măsura
vârstei, să slăvesc împreună cu îngerii şi cu toţi
sfinţii preacinstitul şi de mare cuviinţă numele tău, al Tatălui şi al
Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A ŞASEA
PSALMUL 37
Un psalm al lui David, pentru pomenirea sâmbetei.
1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerţi.
2. Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste mine mâna Ta.
3. Nu este vindecare în trupul meu de către faţa mâniei Tale; nu este
pace în oasele mele, de către faţa păcatelor mele.
4. Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea au
apăsat peste mine.
5. Împuţitu-s-au şi au putrezit rănile mele de către faţa nebuniei mele.
6. Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit până în sfârşit, toată ziua
mâhnindu-mă umblam.
7. Că şalele mele s-au umplut de ocări, şi nu este vindecare în trupul meu.
8. Necăjitu-m-am şi m-am smerit foarte, răcnit-am din suSpinarea inimii mele.
9. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea şi suSpinul meu de la
Tine nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea şi lumina ochilor
mei, şi aceasta nu este cu mine.
11. Prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au
şezut; şi cei de aproape ai mei departe au stat.
12. şi se sileau cei ce căutau sufletul meu, şi cei ce căutau cele
rele mie grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri toată ziua cugetau.
13. Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa.
14. şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui mustrări.
15. Că Spre tine, Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
16. Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine vrăjmaşii mei; şi când
s-au clătinat picioarele mele, împotriva
mea s-au semeţit.
17. Că eu Spre bătăi gata sunt, şi durerea mea înaintea mea este pururea.
18. Că fărădelegea mea eu o voi vesti, şi mă voi îngriji pentru păcatul meu;
19. Iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine şi
s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
20. Cei ce îmi răSplătesc rele pentru bune mă defăimau, că urmam bunătatea.
21. Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul meu, nu te depărta de la mine,
22. Ia aminte Spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.
PSALMUL 38
Întru sfârşit, lui Iditum, o cântare a lui David.
1. Zis-am: "Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea;
2. Pus-am gurii mele pază, când a stat păcătosul împotriva mea".
3. Amuţit-am şi m-am smerit şi nici de bine n-am grăit şi durerea mea
s-a înnoit.
4. Înfierbântatu-s-a inima mea înlăuntrul meu şi în cugetul meu se va
aprinde foc.
5. Grăit-am cu limba mea: "Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârşitul meu,
6. şi numărul zilelor mele, care este, ca să ştiu ce-mi lipseşte".
7. Iată, cu palma ai măsurat zilele mele şi statul meu ca nimic înaintea Ta.
8. Dar toate sunt deşertăciuni; tot omul ce viază.
9. Deşi ca o umbră trece omul, dar în zadar se tulbură.
10. Strânge comori şi nu ştie cui le adună pe ele.
11. şi acum cine este răbdarea mea? Oare, nu Domnul? şi statul meu de
la Tine este.
12. De toate fărădelegile mele izbăveşte-mă; Ocară celui fără de minte nu mă da.
13. Amuţit-am şi n-am deschis gura mea, că Tu eşti Cel ce m-ai făcut
pe mine. Depărtează de la mine bătăile Tale.
14. De tăria mâinii Tale, eu m-am sfârşit. Cu mustrări pentru
fărădelege ai pedepsit pe om.
15. şi ai subţiat ca pânza de paianjen sufletul său; dar în deşert se
tulbură tot pământeanul.
16. Auzi rugăciunea mea, Doamne, şi cererea mea ascult-o; lacrimile
mele să nu le treci,
17. Căci străin sunt eu la Tine şi străin ca toţi părinţii mei.
18. Lasă-mă ca să mă odihnesc, mai înainte de a mă duce şi de a nu mai fi.
PSALMUL 39
Întru sfârşit, un psalm al lui David.
1. Aşteptând am aşteptat pe Domnul şi S-a plecat Spre mine.
2. A auzit rugăciunea mea. M-a scos din groapa ticăloşiei şi din tina noroiului
3. şi a pus Pe piatră picioarele mele şi a îndreptat paşii mei.
4. şi a pus în gura mea cântare nouă, cântare Dumnezeului nostru;
5. Vedea-vor Mulţi şi se vor teme şi vor nădăjdui în Domnul.
6. Fericit bărbatul, a cărui nădejde este numele Domnului şi n-a
privit la deşertăciuni şi la nebunii mincinoase.
7. Multe ai făcut Tu, Doamne, Dumnezeul meu, minunile Tale, şi nu este
cine să se asemene gândurilor Tale.
8. Vestit-am şi am grăit: înmulţitu-s-au peste număr.
9. Jertfă şi prinos n-ai voit, dar trup mi-ai întocmit.
10. Ardere de tot şi jertfă pentru păcat n-ai cerut. Atunci am zis: "Iată vin!
11. în capul cărţii este scris deSpre mine. ca să fac voia Ta,
Dumnezeul meu, am voit şi legea Ta înlăuntrul inimii mele".
12. Bine am vestit dreptate în adunare mare; Iată buzele mele nu le
voi opri; Doamne, Tu ai cunoscut.
13. Dreptatea Ta n-am ascuns-o în inima mea, adevărul tău şi mântuirea
Ta am Spus.
14. N-am ascuns mila Ta şi adevărul tău în adunare mare.
15. Iar Tu, Doamne, să nu depărtezi îndurările Tale de la mine, mila
Ta şi adevărul tău pururea să mă Sprijinească.
16. Că m-au împresurat rele, cărora nu este număr; ajunsu-m-au
fărădelegile mele şi n-am putut să văd;
17. Înmulţitu-s-au mai mult decât perii capului meu şi inima mea m-a părăsit.
18. Binevoieşte, Doamne, ca să mă izbăveşti; Doamne, Spre ajutorul meu
ia aminte.
19. Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi deodată cei ce caută sufletul meu,
ca să-l ia pe el.
20. să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi voiesc mie rele;
21. Să fie ruşinaţi îndată cei ce-mi zic mie: "Bine, bine "
22. să se bucure şi să se veselească de Tine toţi cei ce Te caută pe
Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc
mântuirea Ta: "Mărit să fie Domnul".
23. Iar eu sărac sunt şi sărman; Domnul se va îngriji de mine.
24. Ajutorul meu şi Apărătorul meu eşti Tu; Dumnezeul meu nu zăbovi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 40
Un psalm al lui David, Spre înţelepţire, fiilor lui Core.
1. Fericit cel ce caută la sărac şi la sărman; în ziua cea rea îl va
izbăvi pe el Domnul.
2. Domnul să-l păzească pe el şi să-l vieze şi să-l fericească pe
pământ şi să nu-l dea în mâinile vrăjmaşilor lui.
3. Domnul să-l ajute pe el pe patul durerii lui; în aşternutul bolii
lui să-l întărească pe el.
4. Eu am zis: "Doamne, miluieşte-mă; vindecă sufletul meu, Că am greşit Ţie".
5. Vrăjmaşii mei m-au grăit de rău zicând: "Când va muri şi va pieri
numele lui?"
6. Iar de venea cineva să mă vadă, minciuni grăia; inima lui aduna
fărădelege sieşi, ieşea afară şi grăia.
7. împreună împotriva mea şopteau toţi vrăjmaşii mei; împotriva mea
gândeau de mine rele.
8. Cuvânt nelegiuit Spuneau împotriva mea, zicând: "Nu zace, oare? Nu
se va mai scula!"
9. Chiar omul cu care eram în pace, în care am nădăjduit, care a
mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea călcâiul.
10. Iar Tu, Doamne, miluieşte-mă şi mă scoală şi voi răSplăti lor.
11. întru aceasta am cunoscut că m-ai voit, că nu se va bucura
vrăjmaşul meu de mine.
12. Iar pe mine pentru nerăutatea mea m-ai Sprijinit şi m-ai întărit
înaintea Ta, în veac.
13. Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel din veac şi până în
veac. Amin. Amin.
PSALMUL 41
Întru sfârşit, un psalm al lui David.
1. în ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul
meu pe Tine, Dumnezeule.
2. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă
voi arăta feţei lui Dumnezeu?
3. Făcutu-mi-s-au lacrimile mele Pâine ziua şi noaptea, când mi se
zicea mie în toate zilele: "Unde este
Dumnezeul tău?"
4. De acestea mi-am adus aminte cu revărsare de inimă, când treceam cu
mulţime mare Spre casa lui Dumnezeu,
5. în glas de bucurie şi de laudă şi în sunet de sărbătoare.
6. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
7. Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-l voi lăuda pe El; mântuirea feţei
mele este Dumnezeul meu.
8. în mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta îmi voi aduce
aminte de Tine, din pământul Iordanului şi al
Ermonului, din muntele cel mic.
9. Adânc pe adânc cheamă în glasul căderilor apelor Tale.
10. Toate talazurile şi valurile Tale peste mine au trecut.
11. Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cântare Lui de la mine.
12. Rugăciunea Dumnezeului vieţii mele, Spune-voi lui Dumnezeu:
"Sprijinitorul meu eşti Tu, pentru ce m-ai uitat?"
13. Pentru ce umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu?
14. Când se sfărâmau oasele mele mă ocărau asupritorii mei.
15. Când îmi ziceau mie în toate zilele: "Unde este Dumnezeul tău?"
16. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
17. Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-l voi lăuda pe El; mântuirea feţei
mele este Dumnezeul meu.
PSALMUL 42
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei.
1. Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără dreptatea mea de neamul necuvios,
de omul nedrept şi viclean, şi izbăveşte-mă.
2. că Tu eşti, Dumnezeule, întărirea mea; pentru ce m-ai lepădat?
Pentru ce umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu?
3. Trimite lumina Ta şi adevărul tău; acestea m-au povăţuit şi m-au
condus la muntele cel sfânt al tău şi la locaşurile Tale.
4. şi voi intra la jertfelnicul lui Dumnezeu, la Dumnezeul Cel ce
veseleşte tinereţile mele.
5. Lăuda-te-voi în alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu.
6. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
7. Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-l voi lăuda pe El; mântuirea feţei
mele este Dumnezeul meu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 43
Întru sfârşit, fiilor lui Core, Spre înţelegere.
1. Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, părinţii noştri ne-au Spus nouă
2. Lucrul pe care l-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult.
3. Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe părinţi i-ai sădit; bătut-ai
popoare, iar pe ei i-ai înmulţit.
4. Că nu cu sabia lor au moştenit pământul şi braţul lor nu i-a izbăvit pe ei,
5. Ci dreapta Ta şi braţul tău şi luminarea feţei Tale, că bine ai
voit întru ei.
6. Tu eşti însuţi Împăratul meu şi Dumnezeul meu, Cel ce porunceşti
mântuirea lui Iacob.
7. Cu Tine pe vrăjmaşii noştri îi vom lovi şi cu numele tău vom nimici
pe cei ce se scoală asupra noastră.
8. Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui şi sabia mea nu mă va mântui.
9. Că ne-ai izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc pe noi, şi pe cei ce
ne urăsc pe noi i-ai ruşinat.
10. Cu Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua şi numele tău îl vom lăuda în veac.
11. Iar acum ne-ai lepădat şi ne-ai ruşinat pe noi şi nu vei ieşi cu
oştirile noastre;
12. Întorsu-ne-ai pe noi înapoi de la duşmanii noştri şi cei ce ne
urăsc pe noi ne-au jefuit.
13. Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare şi întru neamuri ne-ai risipit;
14. Vândut-ai pe poporul tău fără de preţ şi nu l-ai preţuit când l-ai vândut.
15. Pusu-ne-ai pe noi ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor
dimprejurul nostru;
16. Pusu-ne-ai pe noi pildă între neamuri, clătinare de cap între popoare.
17. Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este şi ruşinarea
obrazului meu m-a acoperit,
18. De către glasul celui ce ocărăşte şi cleveteşte, de către faţa
vrăjmaşului şi prigonitorului.
19. Acestea toate au venit peste noi şi nu Te-am uitat şi n-am călcat
legământul tău.
20. şi nu s-a dat înapoi inima noastră; iar paşii noştri nu s-au
abătut de la calea Ta,
21. Că ne-ai smerit pe noi în loc de durere şi ne-a acoperit pe noi
umbra morţii.
22. De am fi uitat numele Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile
noastre Spre Dumnezeu străin,
23. Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Că el ştie ascunzişurile inimii.
24. Că pentru Tine suntem ucişi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte
oi de junghiere.
25. Deşteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-Te, şi nu ne lepăda
până în sfârşit.
26. Pentru ce întorci faţa Ta? Uiţi de sărăcia noastră şi de necazul nostru?
27. că s-a plecat în ţărână sufletul nostru, lipitu-s-a de pământ
pântecele nostru.
28. Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele tău.
PSALMUL 44
Un psalm al lui David, pentru cei ce se vor schimba. Fiilor lui Core,
Spre înţelegere, cântare pentru cel iubit.
1. Cuvânt bun răSpuns-a inima mea; Grăi-voi cântarea mea Împăratului.
2. Limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit.
3. Împodobit eşti cu frumuseţea mai mult decât fiii oamenilor;
revărsatu-s-a har pe buzele tale. Pentru aceasta
te-a binecuvântat pe tine Dumnezeu, în veac.
4. încinge-te cu sabia ta peste coapsa ta, puternice,
5. Cu frumuseţea ta şi cu strălucirea ta. Încordează-ţi arcul,
propăşeşte şi Împărăţeşte,
6. Pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, şi te va povăţui minunat dreapta ta.
7. Săgeţile tale ascuţite sunt, puternice, în inima duşmanilor
Împăratului; popoarele sub tine vor cădea.
8. Scaunul tău, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate
toiagul Împărăţiei Tale.
9. Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns
pe Tine, Dumnezeul tău, cu untdelemnul
bucuriei, mai mult decât pe părtaşii tăi.
10. Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale; din palate de fildeş
cântări de alăută Te veselesc; fiice de
Împăraţi întru cinstea Ta;
11. Stătut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi
prea înfrumuseţată.
12. Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi
casa părintelui tău,
13. Că a dorit Împăratul frumuseţea ta, că el este Domnul tău.
14. şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, feţei Tale se vor
ruga aleşii poporului.
15. Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu
ţesături de aur şi prea înfrumuseţată.
16. Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor
aduce Ţie.
17. Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie,
18. Aduce-se-vor în palatul Împăratului.
19. în locul părinţilor tăi s-au născut Ţie fii; pune-i-vei pe ei
căpetenii peste tot pământul.
20. Pomeni-vor numele tău în tot neamul;
21. Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului.
PSALMUL 45
Un psalm al lui David, fiilor lui Core, pentru cele ascunse.
1. Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile
ce ne împresoară.
2. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul şi se
vor muta munţii în inima mărilor.
3. Venit-au şi s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munţii de tăria Lui.
4. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a
sfinţit locaşul Lui.
5. Dumnezeu e în mijlocul cetăţii, nu se va clătina; o va ajuta
Dumnezeu dis-de-dimineaţă.
6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au Împărăţiile; dat-a Cel
Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul.
7. Domnul puterilor cu noi, Sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
8. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus
Domnul pe pământ.
9. Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va
sfărâma şi va frânge arma, iar pavezele în foc le va arde.
10. Opriţi-vă şi cunoaşteţi Că eu sunt Dumnezeu, înălţa-mă-voi pe pământ.
11. Domnul puterilor cu noi, Sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A ŞASEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul al 3-lea):
Cântare îţi aduc Ţie Doamne, şi Greşealele mele toate le Mărturisesc
înaintea Ta. şi Tu, întorcându-Te,
miluieşte-mă!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, cum ai mântuit oarecând pe vameşul şi
lacrimile păcătoasei nu le-ai trecut cu
vederea; primeşte şi suSpinele mele, Mântuitorul meu, şi mă mântuieşte!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cu rugăciune mă apropii acum sub acoperământul tău, preanevinovată!
Scoate-mă, Născătoare de Dumnezeu,
din tulburarea patimilor mele, ca ceea ce ai născut pe Pricinuitorul
nepătimirii!
Apoi Doamne miluieşte (de 40 de ori), şi rugăciunea aceasta:
Mulţumim Ţie, Doamne, Dumnezeul nostru, pentru toate facerile Tale de
bine, pe care ni le-ai arătat nouă,
nevrednicilor, din vârsta cea dinţâi, până întru aceasta de acum,
pentru care le ştim şi pentru care nu le ştim,
pentru cele arătate şi pentru cele nearătate, ce ni s-au făcut nouă
cu lucrul şi cu cuvântul. Cel ce ne-ai iubit Până
întru atât, încât şi pe însuşi Fiul tău, Cel Unul-Născut, L-ai dat
pentru noi, învredniceşte-ne ca şi noi să ne
facem vrednici de dragostea Ta! Dă-ne înţelepciune prin cuvântul tău
şi prin frica Ta insuflă-ne tărie, cu puterea cea de la Tine!
Şi orice am greşit, cu voie sau fără de voie, iartă-ne şi nu ni le socoti!
Păzeşte sufletul nostru sfânt Şi-l pune înaintea divanului tău, având
ştiinţa curată şi sfârşit vrednic de iubirea de
oameni a Ta. Adu-ţi aminte, Doamne, de toţi cei ce cheamă întru adevăr
numele tău, de toţi cei ce ne voiesc
binele şi de toţi cei ce ne voiesc răul, că toţi suntem oameni şi
deşertăciune e tot omul. şi ne mai rugăm Ţie,
Doamne, dăruieşte-ne marea milă a milostivirii Tale.
CATISMA A ŞAPTEA
PSALMUL 46
Mai-marelui cântăreţilor; un psalm pentru fiii lui Core.
1. Toate popoarele bateţi din palme, strigaţi lui Dumnezeu cu glas de bucurie.
2. Că Domnul este Preaînalt, înfricoşător, Împărat mare, peste tot pământul.
3. Supusu-ne-a nouă popoare şi neamuri sub picioarele noastre;
4. Alesu-ne-a nouă moştenirea Sa, frumuseţea lui Iacob, pe care a iubit-o.
5. Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul în glas de trâmbiţă.
6. Cântaţi Dumnezeului nostru, Cântaţi; Cântaţi Împăratului nostru, Cântaţi.
7. Că Împărat a tot pământul este Dumnezeu, Cântaţi cu înţelegere.
8. Împărăţit-a Dumnezeu peste neamuri, Dumnezeu şade pe tronul cel sfânt al Său.
9. Mai-marii popoarelor s-au adunat cu poporul Dumnezeului lui Avraam,
că ai lui Dumnezeu sunt puternicii pământului; El foarte S-a înălţat.
PSALMUL 47
O cântare de psalm, pentru fiii lui Core, pentru a doua zi a sâmbetei
1. Mare este Domnul şi lăudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în
muntele cel sfânt al Lui;
2. Bine întemeiată Spre bucuria întregului pământ. Muntele Sionului,
coastele de miazănoapte, cetatea
Împăratului celui mare.
3. Dumnezeu în palatele ei se cunoaşte, când o apără pe ea.
4. Că iată Împăraţii s-au adunat, strânsu-s-au împreună.
5. Aceştia văzând-o aşa, s-au minunat, s-au tulburat, s-au cutremurat;
6. Cutremur i-a cuprins pe ei acolo; dureri ca ale celei ce naşte. Cu
vânt puternic va sfărâma corăbiile Tarsisului.
7. Precum am auzit, aşa am şi Văzut, în cetatea Domnului puterilor, în
cetatea Dumnezeului nostru;
8. Dumnezeu a întemeiat-o pe ea în veac. Primit-am, Dumnezeule, mila
Ta, în mijlocul bisericii Tale.
9. După numele tău, Dumnezeule, aşa şi lauda Ta peste marginile
pământului; de dreptate plină este dreapta Ta.
10. să se veselească Muntele Sionului, să se bucure fiicele Iudeii
pentru judecăţile Tale, Doamne.
11. Înconjuraţi Sionul Şi-l cuprindeţi pe el, povestiţi de turnurile lui.
12. Puneţi-vă inimile voastre întru puterea lui şi străbateţi casele
lui, ca să povestiţi neamului ce vine,
13. Că Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru în veac şi în veacul
veacului; El ne va Paşte pe noi în veci.
PSALMUL 48
Mai-marelui cântăreţilor; un psalm pentru fiii lui Core.
1. Auziţi acestea toate neamurile, ascultaţi toţi cei ce locuiţi în lume:
2. Pământenii şi fiii oamenilor, împreună bogatul şi săracul.
3. Gura mea va grăi înţelepciune şi cugetul inimii mele pricepere.
4. Pleca-voi Spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu.
5. Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura
fărădelegea vrăjmaşilor mei?
6. Ei se încred în puterea lor şi cu mulţimea bogăţiei lor se laudă.
7. Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui
Dumnezeu preţ de răscumpărare,
8. Că răscumpărarea sufletului este prea scumpă şi niciodată nu se va
putea face,
9. ca să rămână cineva pe totdeauna viu şi să nu vadă niciodată moartea.
10. Fiecare vede că înţelepţii mor cum mor şi cei neînţelepţi şi
nebunii şi lasă altora bogăţia lor.
11. Mormântul lor va fi casa lor în veac, locaşurile lor din neam în
neam, Deşi numit-au cu numele lor pământurile lor.
12. şi omul în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor
celor fără de minte şi s-a asemănat lor.
13. Această cale le este sminteală lor şi celor ce vor găsi de bune Spusele lor.
14. Ca nişte oi în iad sunt puşi, moartea îi va Paşte pe ei.
15. Şi-i vor stăpâni pe ei cei drepţi, şi ajutorul ce-l nădăjduiau din
slava lor, se va învechi în iad.
16. Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca.
17. Să nu te temi când se îmbogăţeşte omul, şi când se înmulţeşte
slava casei lui.
18. Că la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el slava lui.
19. Chiar dacă sufletul lui se va binecuvânta în viaţa lui şi te va
lăuda când îi vei face bine,
20. Totuşi intra-va până la neamul părinţilor lui şi în veac nu va vedea lumină.
21. Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor
celor fără de minte şi s-a asemănat lor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 49
Un psalm al lui Asaf.
1. Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grăit şi a chemat pământul,
2. De la răsăritul soarelui până la apus. Din Sion este strălucirea
frumuseţii Lui.
3. Dumnezeu strălucit va veni, Dumnezeul nostru, şi nu va tăcea;
4. Foc înaintea Lui va arde şi împrejurul Lui vifor mare.
5. Chema-va cerul de sus şi pământul, ca să judece pe poporul Său.
6. Adunaţi-i Lui pe cuvioşii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El
pentru jertfe.
7. şi vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu judecător este.
8. "Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi grăi Ţie, Israele!... şi voi
Mărturisi Ţie: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu.
9. Nu pentru jertfele tale te voi mustra, iar arderile de tot ale tale
înaintea Mea sunt pururea.
10. Nu voi primi din casa ta viţei, nici din turmele tale ţapi,
11. Că ale mele sunt toate fiarele câmpului, dobitoacele din munţi şi boii.
12. Cunoscut-am toate păsările cerului şi frumuseţea ţarinii cu Mine este.
13. De voi flămânzi, nu-ţi voi Spune Ţie, că a mea este lumea şi plinirea ei.
14. Oare, carne de taur voi mânca, sau sânge de ţapi voi bea?
15. Jertfeşte lui Dumnezeu jertfă de laudă şi împlineşte Celui
Preaînalt făgăduinţele tale,
16. şi mă cheamă pe Mine în ziua necazului şi te voi izbăvi şi mă vei
preaslăvi".
17. Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu: "Pentru ce tu istoriseşti
dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta?
18. Tu ai Urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta.
19. De vedeai furul, alergai cu el şi cu cel desfrânat partea ta puneai.
20. Gura ta a înmulţit răutate şi limba ta a împletit vicleşug.
21. Şezând împotriva fratelui tău cleveteai şi împotriva fiului maicii
tale ai pus sminteală.
22. Acestea ai făcut şi am tăcut; ai cugetat fărădelegea, că voi fi
asemenea Ţie; mustra-te-voi şi voi pune înaintea
feţei tale păcatele tale.
23. Înţelegeţi dar acestea cei ce uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să
vă răpească şi să nu fie Cel ce izbăveşte.
24. Jertfa de laudă mă va slăvi şi acolo este calea în care voi arăta
lui mântuirea Mea".
Psalmul 50:
Mai-marelui cântăreţilor; un psalm al lui David, când a venit profetul
Natan, ca să-l mustre pentru
femeia lui Urie.
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila ta,
2. şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă Spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept
eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale
înţelepciunii Tale Mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, Spăla-mă-vei şi mai vârtos
decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele
cele smerite.
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept
înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte.
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la
Tine se vor întoarce.
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii
mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi smerită
Dumnezeu nu o va urgisi.
19. fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească
zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot;
atunci vor pune pe altarul tău viţei.
PSALMUL 51
Mai-marelui cântăreţilor; un psalm al lui David, când a venit Doig
Idumeul şi a vestit lui Saul şi i-a zis:
venit-a David în casa lui Abimelec.
1. Ce te făleşti întru răutate, puternice? fărădelege toată ziua,
nedreptate a vorbit limba ta; ca un brici ascuţit a
făcut vicleşug.
2. Iubit-ai răutatea mai mult decât bunătatea, nedreptatea mai mult
decât a grăi dreptatea.
3. Iubit-ai toate cuvintele pierzării, limbă vicleană!
4. Pentru aceasta Dumnezeu te va doborî până în sfârşit, te va smulge
şi te va muta din locaşul tău şi rădăcina ta
Din pământul celor vii.
5. Vedea-vor drepţii şi se vor teme, şi de el vor râde şi vor zice:
"Iată omul care nu şi-a pus pe Dumnezeu ajutorul lui,
6. Ci a nădăjduit în mulţimea bogăţiei sale şi s-a întărit întru
Deşertăciunea sa".
7. Dar eu, ca un măslin roditor în casa lui Dumnezeu am nădăjduit în
mila lui Dumnezeu, în veac şi în veacul veacului.
8. Slăvi-Te-voi în veac, Că ai făcut aceasta şi voi aştepta numele
tău, Că bun este înaintea cuvioşilor tăi.
PSALMUL 52
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru maelet, un
instrument muzical; un psalm al priceperii.
1. Zis-a cel nebun întru inima sa: "Nu este Dumnezeu!"
2. Stricatu-s-au şi Urâţi s-au făcut întru fărădelegi. Nu este cel ce face bine.
3. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel
ce înţelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu.
4. Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce
face bine, nu este până la unul.
5. Oare, nu vor cunoaşte, toţi cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce
mănâncă pe poporul meu cum mănâncă Pâinea,
6. Pe Domnul nu L-au chemat. Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică,
7. Că Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor;
ruşinatu-s-au, că Dumnezeu i-a urgisit pe ei.
8. Cine va da din Sion mântuirea lui Israel? Când va întoarce Domnul
pe cei robiţi ai poporului său, bucura-se-va Iacob şi se va veseli
Israel.
PSALMUL 53
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente cu
coarde; un psalm al priceperii.
Când au venit zifeii şi au zis lui Saul: Iată, oare, nu s-a ascuns David la noi?
1. Dumnezeule, întru numele tău mântuieşte-mă şi întru puterea Ta mă judecă.
2. Dumnezeule, auzi rugăciunea mea, ia aminte cuvintele gurii mele.
3. Că străinii s-au ridicat împotriva mea şi cei tari au căutat
sufletul meu şi n-au pus pe Dumnezeu înaintea lor.
4. Că iată, Dumnezeu ajută mie şi Domnul este Sprijinitorul sufletului meu.
5. Întoarce-va cele rele vrăjmaşilor mei; cu adevărul tău îi vei pierde pe ei.
6. De bunăvoie voi jertfi Ţie; Lăuda-voi numele tău, Doamne, că este bun,
7. Că din tot necazul m-ai izbăvit şi Spre vrăjmaşii mei a privit ochiul meu.
PSALMUL 54
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente cu
coarde; un psalm al priceperii.
1. Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea şi nu trece cu vederea ruga mea.
2. Ia aminte Spre mine şi mă ascultă; mâhnitu-m-am întru neliniştea
mea şi m-am tulburat de glasul vrăjmaşului şi de necazul păcătosului.
3. Că a abătut asupra mea fărădelege şi întru mânie m-a vrăjmăşit.
4. Inima mea s-a tulburat întru mine şi frica morţii a Căzut peste mine;
5. Teamă şi cutremur au venit asupra mea şi m-a acoperit întunericul.
6. şi am zis: "Cine-mi va da mie aripi ca de porumbel, ca să zbor şi
să mă odihnesc? "
7. Iată m-aş îndepărta fugind şi m-aş sălăşlui în pustie.
8. Aşteptat-am pe Dumnezeu, Cel ce mă mântuieşte de puţinătatea
sufletului şi de vifor.
9. Nimiceşte-i, Doamne, şi împarte limbile lor Că am Văzut fărădelege
şi dezbinare în cetate.
10. Ziua şi noaptea o va înconjura pe ea peste zidurile ei; fărădelege
şi osteneală în mijlocul ei şi nedreptate;
11. şi n-a lipsit din uliţele ei camătă şi vicleşug.
12. Că de m-ar fi ocărât vrăjmaşul, aş fi răbdat,
13. şi dacă cel ce mă urăşte s-ar fi fălit împotriva mea, m-aş fi ascuns de el.
14. Iar tu, omule, asemenea mie, căpetenia mea şi cunoscutul meu,
15. Care împreună cu mine te-ai îndulcit de mâncări, în casa lui
Dumnezeu am umblat în acelaşi gând!
16. Să vină moartea peste ei şi să se coboare în iad de vii,
17. Că vicleşug este în locaşurile lor, în mijlocul lor.
18. Iar eu, către Dumnezeu am strigat şi Domnul m-a auzit pe mine.
19. Seara şi Dimineaţa şi la amiezi Spune-voi, voi vesti şi va auzi glasul meu.
20. Izbăvi-va cu pace sufletul meu de cei ce se apropie de mine, că
mulţi erau împotriva mea.
21. Auzi-va Dumnezeu şi-i va smeri pe ei, Cel ce este mai înainte de veci.
22. Că nu este în ei îndreptare şi nu s-au temut de Dumnezeu.
Întins-au mâinile lor împotriva aliaţilor lor,
23. Întinat-au legământul Lui. Risipiţi au fost de mânia feţei Lui şi
s-au apropiat inimile lor;
24. Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decât untdelemnul, dar ele sunt săgeţi.
25. Aruncă Spre Domnul grija ta, şi El te va hrăni; nu va da în veac
clătinare dreptului.
26. Iar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî pe ei în groapa stricăciunii.
27. Bărbaţii vărsători de sânge şi vicleni nu vor ajunge la jumătatea
zilelor lor; iar eu voi nădăjdui Spre Tine, Doamne.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A ŞAPTEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul 1):
Când va şedea Judecătorul pe scaunul Său şi îngerii vor sta de faţă;
când trâmbiţa va răsuna şi văpaia va arde,
ce vei face, suflete al meu, ducându-te la judecată? Căci atunci
răutăţile tale vor sta de faţă şi Greşealele tale
cele ascunse se vor vădi. Pentru aceasta, mai înainte de sfârşit,
strigă către Judecătorul: Dumnezeule,
Milostiveşte-Te Spre mine şi mă miluieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Toţi să priveghem şi să Întâmpinăm pe Hristos cu mulţime de untdelemn
şi cu candele aprinse, ca să ne
învrednicim a fi înăuntrul cămării Mirelui. Că cel ce va rămâne afară,
în deşert va striga către Dumnezeu:
miluieşte-mă!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
În patul a multe păcate zăcând, mă dezbrac de nădejdea mântuirii mele.
Că somnul lenevirii mele pricinuieşte
chinuri sufletului meu. Dar Tu, Dumnezeule, Cel ce Te-ai născut din
Fecioară, ridică-mă Spre cântarea Ta, ca să Te slăvesc pe Tine.
Apoi Doamne miluieşte (de 40 de ori), şi rugăciunea aceasta:
Doamne, Dumnezeul meu, ca un bun şi de oameni iubitor, multe mile ai
făcut cu mine, pe care nu mă aşteptam să le văd. Cu ce, oare, voi
răSplăti bunătăţile Tale, Doamne, Doamne al meu! Mulţumesc numelui tău
celui
mult lăudat, Mulţumesc milostivirii Tale celei negrăite ce o ai Spre
mine, Mulţumesc îndelungii Tale răbdări
celei neasemănate, şi Te rog Sprijineşte-mă şi de acum înainte, şi mă
ajută! Fereşte-mă, Stăpâne al tuturor, ca să nu mai greşesc înaintea
Ta! că Tu cunoşti alunecarea cea lesnicioasă a firii mele. Tu ştii
nepriceperea mea, Tu
cunoşti cele făptuite de mine, cele întru cunoştinţă şi întru
necunoştinţă, cele de voie şi cele fără de voie, cele
din noapte şi cele din zi, cele cu mintea şi cu gândul. De aceea, ca
un Dumnezeu bun şi de oameni iubitor,
şterge-le, Preabunule Doamne, cu roua milei Tale şi ne mântuieşte,
pentru Sfânt numele tău, cu judecăţile care ştii! Pentru că Tu eşti
lumina şi adevărul şi viaţa şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A OPTA
PSALMUL 55
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru poporul ce se
depărtase de la cele sfinte. Când l-au prins pe el cei de alt neam în
Gat.
1. Miluieşte-mă, Doamne, că m-a Necăjit omul; toată ziua războindu-se
m-a Necăjit.
2. Călcatu-m-au vrăjmaşii mei toată ziua, că mulţi sunt cei ce se
luptă cu mine, din înălţime.
3. Ziua când mă voi teme, voi nădăjdui în Tine.
4. în Dumnezeu voi lăuda toate cuvintele mele toată ziua; în Dumnezeu
am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?
5. Toată ziua cuvintele mele au Urât, împotriva mea toate gândurile
lor sunt Spre rău.
6. Locui-vor lângă mine şi se vor ascunde; şi vor păzi călcâiul meu,
ca şi cum ar căuta sufletul meu.
7. Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei; în mânie popoare vei sfărâma, Dumnezeule.
8. Viaţa mea am Spus-o Ţie; pune lacrimile mele înaintea Ta, după făgăduinţa Ta.
9. Întoarce-se-vor vrăjmaşii mei înapoi, în orice zi Te voi chema.
Iată, am cunoscut că Dumnezeul meu eşti Tu.
10. în Dumnezeu voi lăuda graiul, în Dumnezeu voi lăuda cuvântul;
11. în Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?
12. în mine sunt, Dumnezeule făgăduinţele pe care le voi aduce laudei Tale,
13. Că ai izbăvit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de
alunecare, ca bine să plac înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
PSALMUL 56
Un psalm al lui David, mai-marelui cântăreţilor. Să nu strici! Când a
fugit de la faţa lui Saul în peşteră.
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă, că Spre tine a nădăjduit sufletul meu
2. şi în umbra aripilor Tale voi nădăjdui, până ce va trece fărădelegea.
3. Striga-voi către Dumnezeul cel Preaînalt, Dumnezeul, Care mi-a făcut bine.
4. Trimis-a din cer şi m-a mântuit, dat-a Spre ocară pe cei ce mă
necăjesc pe mine.
5. Trimis-a Dumnezeu mila Sa şi adevărul Său şi a izbăvit sufletul meu
din mijlocul puilor de lei. Adormit-am tulburat.
6. Fiii oamenilor, Dinţii lor sunt arme şi săgeţi şi limba lor sabie ascuţită.
7. Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta!
8. Curse au gătit sub picioarele mele şi au împilat sufletul meu;
9. Săpat-au înaintea mea groapă şi au Căzut în ea.
10. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea! cânta-voi şi
voi lăuda slava mea.
11. Deşteaptă-te slava mea! Deşteaptă-te psaltire şi alăută!
Deştepta-mă-voi Dimineaţa.
12. Lăuda-te-voi între popoare, Doamne, cânta-voi Ţie între neamuri.
13. că s-a Mărit până la cer mila Ta şi până la nori adevărul tău.
14. Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta!
PSALMUL 57
Un psalm al lui David, mai-marelui cântăreţilor. Să nu strici!
1. De grăiţi într-adevăr dreptate, drept judecaţi, fii ai oamenilor.
2. Pentru că în inimă fărădelege lucraţi pe pământ, nedreptate mâinile
voastre împletesc.
3. Înstrăinatu-s-au păcătoşii de la naştere, rătăcit-au din pântece,
grăit-au minciuni.
4. mânia lor după asemănarea şarpelui, ca a unei vipere surde, care-şi
astupă urechile ei,
5. Care nu va auzi glasul descântătoarelor, al vrăjitorului care
vrăjeşte cu iscusinţă.
6. Dumnezeu va zdrobi Dinţii lor în gura lor; Măselele leilor le-a
sfărâmat Domnul.
7. De nimic se vor face, ca apa care trece; Întinde-va arcul Său până
ce vor slăbi.
8. Ca ceara ce se topeşte vor fi nimiciţi; a Căzut foc peste ei şi
n-au Văzut soarele.
9. Înainte ca Spinii voştri să se aprindă, ca pe nişte vii întru mânie
îi va înghiţi pe ei.
10. Veseli-se-va dreptul când va vedea răzbunarea împotriva
necredincioşilor; mâinile lui le va Spăla în sângele păcătosului.
11. şi va zice omul: "Da, este răSplata pentru cel drept! Da, este
Dumnezeu, Care îi judecă pe ei în viaţă!"
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 58
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Când a trimis Saul şi
a păzit casa lui, ca să-l omoare pe el.
1. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Dumnezeule, şi de cei ce se scoală
împotriva mea, izbăveşte-mă.
2. Izbăveşte-mă de cei ce lucrează fărădelegea şi de Bărbaţii
vărsărilor de sânge mă izbăveşte.
3. Că iată au vânat sufletul meu, Stătut-au împotriva mea cei tari.
4. Nici fărădelegea şi nici păcatul meu nu sunt pricina, Doamne. fără
de nelegiuire am alergat şi m-am îndreptat Spre Tine;
5. Scoală-Te, întru Întâmpinarea mea şi vezi. şi Tu, Doamne, Dumnezeul
puterilor, Dumnezeul lui Israel,
6. Ia aminte să cercetezi toate neamurile; Să nu te Milostiveşti de
toţi cei ce lucrează fărădelegea.
7. Întoarce-se-vor Spre seară şi vor flămânzi ca un câine şi vor
înconjura cetatea.
8. Iată, vor striga cu gura lor şi sabie în buzele lor, că cine i-a auzit?
9. şi Tu, Doamne, vei râde de ei, vei face de nimic toate neamurile.
10. Puterea mea în Tine o voi păzi, că tu, Dumnezeule, Sprijinitorul
meu eşti. Dumnezeul meu, mila Ta mă va Întâmpina;
11. Dumnezeu îmi va arăta înfrângerea duşmanilor mei.
12. Să nu-i omori pe ei, ca nu cumva să uite legea Ta;
13. Risipeşte-i pe ei cu puterea Ta şi doboară-i pe ei, Apărătorul meu, Doamne.
14. Păcatul gurii lor, cuvântul buzelor lor, să se prindă întru
mândria lor şi de blestemul şi minciuna lor se va duce vestea.
15. Nimiceşte-i, întru mânia Ta, Nimiceşte-i, ca să nu mai fie!
16. şi vor cunoaşte că Dumnezeu stăpâneşte pe Iacob şi marginile pământului.
17. Întoarce-se-vor Spre seară şi vor flămânzi ca un câine şi vor
înconjura cetatea.
18. Ei se vor risipi să mănânce; iar de nu se vor sătura, vor murmura.
19. Iar eu voi lăuda puterea Ta şi mă voi bucura Dimineaţa de mila Ta.
20. Că te-ai făcut Sprijinitorul meu şi scăparea mea în ziua necazului meu.
21. Ajutorul meu eşti, Ţie-ţi voi cânta, că tu, Dumnezeule,
Sprijinitorul meu eşti, Dumnezeul meu, mila mea.
PSALMUL 59
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Pentru cei ce se vor
schimba, Spre învăţătură. Când a
ars Mesopotamia Siriei şi Sova Siriei şi s-a întors Iacob şi a bătut
pe Edom în Valea sării, douăSprezece mii.
1. Dumnezeule, lepădatu-ne-ai pe noi şi ne-ai doborât; mâniatu-Te-ai
şi Te-ai milostivit Spre noi.
2. Cutremurat-ai pământul şi l-ai tulburat pe el; vindecă
sfărâmăturile lui, că s-a cutremurat.
3. Arătat-ai poporului tău aSprime, Adăpatu-ne-ai pe noi cu vinul umilinţei.
4. Dat-ai celor ce se tem de Tine semn ca să fugă de la faţa arcului;
5. ca să se izbăvească cei iubiţi ai tăi. Mântuieşte-mă cu dreapta Ta
şi mă auzi.
6. Dumnezeu a grăit în locul cel sfânt al Său: "Bucura-mă-voi şi voi
împărţi Sichemul şi valea Sucot o voi măsura.
7. Al Meu este Galaadul, şi al Meu este Manase şi Efraim, tăria capului Meu;
8. Iuda, Împăratul Meu; Moab, vasul nădejdii Mele.
9. Spre Idumeea voi Întinde încălţămintea Mea; Mie cei de alt neam Mi
s-au supus".
10. Cine mă va duce la cetatea întărită? Cine mă va povăţui până la Idumeea?
11. Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepădat pe noi? Oare, nu vei
ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
12. Dă-ne nouă ajutor, ca să ne scoţi din necaz, că deşartă este
izbăvirea de la om.
13. Cu Dumnezeu vom birui şi El va nimici pe cei ce ne necăjesc pe noi.
PSALMUL 60
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Pentru instrumente cu coarde.
1. Auzi, Dumnezeule, cererea mea; ia aminte la rugăciunea mea.
2. De la marginile pământului către Tine am strigat; când s-a mâhnit
inima mea, Pe piatră m-ai înălţat.
3. Povăţuitu-m-ai, că ai fost nădejdea mea, turn de tărie în faţa vrăjmaşului.
4. Locui-voi în locaşul tău în veci; acoperi-mă-voi cu acoperământul
aripilor Tale,
5. Că tu, Dumnezeule, ai auzit rugăciunile mele; dat-ai moştenire
celor ce se tem de numele tău.
6. Zile la zilele Împăratului adaugă, anii lui din neam în neam.
7. Rămâne-va în veac înaintea lui Dumnezeu; mila şi adevărul va păzi.
8. aşa voi cânta numelui tău în veacul veacului, ca să împlinesc
făgăduinţele mele zi de zi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 61
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Pentru Iditum.
1. Oare, nu lui Dumnezeu se va supune sufletul meu? Că de la el este
mântuirea mea;
2. Pentru că el este Dumnezeul meu, Mântuitorul meu şi Sprijinitorul
meu; nu mă voi clătina mai mult.
3. până când vă ridicaţi asupra omului? Căutaţi toţi a-l doborâ,
socotindu-l ca un zid povârnit şi ca un gard surpat.
4. S-au sfătuit să doboare cinstea mea, alergat-au cu minciuna; cu
gura lor mă binecuvântau şi cu inima lor mă blestemau.
5. Dar lui Dumnezeu supune-te, suflete al meu, Că de la el vine răbdarea mea;
6. Că el este Dumnezeul meu şi Mântuitorul meu, Sprijinitorul meu; nu
mă voi strămuta.
7. în Dumnezeu este mântuirea mea şi slava mea; Dumnezeu este ajutorul
meu şi nădejdea mea este în Dumnezeu.
8. Nădăjduiţi în El toată adunarea poporului; revărsaţi înaintea Lui
inimile voastre, că el este ajutorul nostru.
9. Dar deşertăciune sunt fiii oamenilor, mincinoşi sunt fiii
oamenilor; în balanţă, toţi împreună sunt deşertăciune.
10. Nu nădăjduiţi Spre nedreptate şi Spre jefuire nu poftiţi; bogăţia
de ar curge nu vă lipiţi inima de ea.
11. O dată a grăit Dumnezeu, aceste două lucruri am auzit: Că puterea
este a lui Dumnezeu şi a Ta, Doamne,
este mila; că Tu vei răSplăti fiecăruia după faptele lui.
PSALMUL 62
Un psalm al lui David, când a fost în pustiul Iudeii.
1. Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineaţă.
2. Însetat-a de Tine sufletul meu, suSpinat-a după Tine trupul meu,
3. în pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă. aşa în locul Cel Sfânt
m-am arătat Ţie, ca să văd puterea Ta şi slava Ta.
4. Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele mele Te vor lăuda.
5. aşa Te voi binecuvânta în viaţa mea, şi în numele tău voi ridica
mâinile mele.
6. Ca de seu şi de grăsime să se sature sufletul meu, şi cu buze de
bucurie Te va lăuda gura mea.
7. De mi-am adus aminte de Tine în aşternutul meu, în dimineţi am
cugetat la Tine, că ai fost ajutorul meu.
8. şi întru acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a
sufletul meu de Tine şi pe mine m-a Sprijinit Dreapta Ta.
9. Iar ei în deşert au căutat sufletul meu, intra-vor în cele mai de
jos ale pământului; da-se-vor în mâinile sabiei, părţi vulpilor vor
fi.
10. Iar Împăratul se va veseli de Dumnezeu; Lăuda-se-va tot cel ce se
jură întru El, că a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.
PSALMUL 63
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. Auzi, Dumnezeule, glasul meu când mă rog Ţie; de la frica
vrăjmaşului scoate sufletul meu.
2. Acoperă-mă de adunarea celor ce viclenesc, de mulţimea celor ce
lucrează fărădelege,
3. Care şi-au ascuţit ca sabia limbile lor şi ca nişte săgeţi aruncă
vorbele lor veninoase, ca să săgeteze din
ascunzişuri pe cel nevinovat.
4. fără de veste îl vor săgeta pe el şi nu se vor teme. Întăritu-s-au
în gânduri rele.
5. Grăit-au ca să ascundă curse; Spus-au: "Cine ne va vedea pe noi? "
6. Iscodit-au fărădelegi şi au pierit când le iscodeau,
7. ca să pătrundă înlăuntrul omului şi în adâncimea inimii lui.
8. Dar Dumnezeu, îi va lovi cu săgeata şi fără de veste îi va răni, că
ei singuri se vor răni cu limbile lor.
9. Tulburatu-s-au toţi ce i-au Văzut pe ei; şi s-a temut tot omul.
10. şi au vestit lucrurile lui Dumnezeu şi faptele Lui le-au înţeles.
11. Veseli-se-va cel drept de Domnul şi va nădăjdui în El şi se vor
lăuda toţi cei drepţi la inimă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A OPTA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele (glasul 1):
Furtuna deznădăjduirii mă viscoleşte pe mine, cel ce am alunecat Spre
adâncul păcatului. Dar apucă înainte,
Hristoase, ca un Cârmuitor puternic a toată lumea şi mă îndreptează la
limanul cel lin al nepătimirii, pentru
milostivirea Ta, Mântuitorule, şi mă miluieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Suflete, acestea de aici sunt vremelnice, iar cele de dincolo veşnice.
văd divanul şi pe Judecătorul şezând pe
scaun şi mă cutremur de hotărâre. Deci, suflete, întoarce-te, că
neiertătoare este judecata.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nădejdea celor deznădăjduiţi, ajutorul celor neajutoraţi, Sprijinul
celor ce nădăjduiesc în tine, Preasfântă Stăpână, de Dumnezeu
Născătoare, trimite-ne nouă ajutorul tău!
Apoi Doamne miluieşte (de 40 de ori), şi rugăciunea aceasta:
Doamne, îndurate şi milostive, ascultă rugăciunea mea şi ia aminte la
glasul cererii mele: fă cu mine semn Spre
bine, povăţuieşte-mă pe calea Ta, ca să umblu întru adevărul tău!
Veseleşte inima mea ca Să se teamă de
numele tău cel sfânt, că mare eşti şi faci minuni. Tu singur eşti
Dumnezeu şi nu este asemenea Ţie, între
dumnezei, Doamne: puternic întru milă şi bun întru tărie, Spre a ajuta
şi a mângâia şi a mântui pe toţi cei ce
nădăjduiesc întru numele tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
CATISMA A NOUA
PSALMUL 64
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. cântarea lui Ieremia
şi a lui Iezechiel din timpul şederii în pământ străin, când avea să
iasă din Babilon.
1. Ţie ţi se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion şi Ţie ţi se va
împlini făgăduinţa în Ierusalim,
2. Auzi rugăciunea mea, către Tine tot trupul va veni.
3. Cuvintele celor fără de lege ne-au biruit pe noi şi nelegiuirile
noastre Tu le vei curăţi.
4. Fericit este cel pe care l-ai ales şi l-ai primit; locui-va în curţile Tale.
5. Umplea-ne-vom de bunătăţile casei Tale; sfânt este locaşul tău,
minunat în dreptate.
6. Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor
marginilor pământului şi a celor de pe mare departe;
7. Cel ce găteşti munţii cu tăria Ta, încins fiind cu putere; Cel ce
tulburi adâncul mării şi vuietul valurilor ei.
8. Tulbura-se-vor neamurile şi se vor Spăimânta cei ce locuiesc
marginile de semnele Lui; ieşirile dimineţii şi ale serii le vei
veseli.
9. Cercetat-ai pământul şi l-ai Adăpat pe el, bogăţiile lui le-ai înmulţit;
10. râul lui Dumnezeu s-a umplut de apă; gătit-ai hrana lor, că aşa
este gătirea Ta.
11. Adapă brazdele lui, înmulţeşte roadele lui şi se vor bucura de
picături de ploaie, răsărind.
12. Vei binecuvânta cununa anului bunătăţii Tale şi câmpiile Tale se
vor umple de roade grase.
13. Îngrăşa-se-vor păşunile pustiei şi cu bucurie dealurile se vor încinge.
14. Îmbrăcatu-s-au păşunile cu oi şi văile vor înmulţi grâul; vor
striga şi vor cânta.
PSALMUL 65
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. O cântare a învierii.
1. Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul. Cântaţi numele Lui; Daţi slavă
laudei Lui.
2. Ziceţi lui Dumnezeu: cât sânt de înfricoşătoare lucrurile Tale!
Pentru mulţimea puterii Tale, Te vor linguşi vrăjmaşiiTăi.
3. Tot pământul să se închine Ţie, şi să cânte Ţie, să cânte numelui tău.
4. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, înfricoşător în sfaturi
mai mult decât fiii oamenilor.
5. Cel ce preface marea în uscat, prin râu vor trece cu piciorul.
Acolo ne vom veseli de El,
6. De Cel ce stăpâneşte cu puterea Sa veacul. Ochii Lui Spre neamuri
privesc; cei ce se răzvrătesc să nu se înalţe întru sine.
7. Binecuvântaţi neamuri pe Dumnezeul nostru şi faceţi să se audă
glasul laudei Lui,
8. Care a dat sufletului meu viaţă şi n-a lăsat să se clatine picioarele mele.
9. Că ne-ai cercetat pe noi, Dumnezeule, cu foc ne-ai lămurit pe noi,
precum se lămureşte argintul.
10. Prinsu-ne-ai pe noi în cursă; pus-ai necazuri pe umărul nostru;
11. Ridicat-ai oameni pe capetele noastre, trecut-am prin foc şi prin
apă şi ne-ai scos la odihnă.
12. Intra-voi în casa Ta cu arderi de tot, împlini-voi Ţie făgăduinţele mele,
13. Pe care le-au rostit buzele mele şi le-a grăit gura mea, întru necazul meu.
14. Arderi de tot grase voi aduce Ţie, cu tămâie şi berbeci; îţi voi
jertfi boi şi ţapi.
15. Veniţi de Auziţi toţi Cei ce vă temeţi de Dumnezeu şi vă voi
povesti câte a făcut El sufletului meu.
16. Către dînsul cu gura mea am strigat şi L-am lăudat cu gura mea.
17. Nedreptate de am avut în inima mea să nu mă audă Domnul.
18. Pentru aceasta m-a auzit Dumnezeu; luat-a aminte glasul rugăciunii mele.
19. Binecuvântat este Dumnezeu, Care n-a depărtat rugăciunea mea şi
mila Lui de la mine.
PSALMUL 66
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Pentru instrumente cu coarde.
1. Dumnezeule, Milostiveşte-Te Spre noi şi ne binecuvintează,
luminează faţa Ta Spre noi şi ne miluieşte,
2. ca să cunoaştem pe pământ calea Ta, în toate neamurile mântuirea Ta
3. Lăuda-te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, Lăuda-te-vor pe Tine
popoarele toate.
4. Veselească-se şi să se bucure neamurile, că vei judeca popoarele cu
dreptate şi neamurile pe pământ le vei povăţui.
5. Lăuda-te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, Lăuda-te-vor pe Tine
popoarele toate. Pământul şi-a dat rodul Său.
6. Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru.
Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, şi să se teamă de Tine toate
marginile pământului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 67
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. să se scoale Dumnezeu, şi să se risipească vrăjmaşii lui şi să fugă
de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El.
2. Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topeşte ceara de
faţafocului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu,
3. Iar drepţii să se bucure şi să se veselească înaintea lui Dumnezeu,
să se Desfăteze în veselie.
4. Cântaţi lui Dumnezeu, Cântaţi numelui Lui, gătiţi calea Celui ce
străbate pustia, Domnul este numele Lui,
5. şi vă bucuraţi înaintea Lui. să se tulbure de faţa Lui, a
Părintelui orfanilor şi a Judecătorului văduvelor.
6. Dumnezeu este în locul cel sfânt al Lui. Dumnezeu aşază pe cei
singuratici în casă,
7. Scoate cu vitejie pe cei legaţi în obezi, la fel pe cei amărâţi, pe
cei ce locuiesc în morminte.
8. Dumnezeule, când mergeai Tu înaintea poporului tău, când treceai Tu
prin pustie,
9. Pământul s-a cutremurat şi cerurile s-au topit şi Sinaiul s-a
clătinat de la faţa Dumnezeului lui Israel.
10. Ploaie de bunăvoie vei osebi, Dumnezeule, moştenirii Tale. Ea a
slăbit, dar Tu ai întărit-o.
11. Vietăţile Tale locuiesc în ea; întru bunătatea Ta, Dumnezeule,
purtat-ai grijă de cel sărac.
12. Domnul va da cuvântul celor ce vestesc cu putere multă.
13. Împăratul puterilor, poporului iubit va împărţi prăzile.
14. dacă veţi dormi în mijlocul moştenirilor voastre, aripile voastre
argintate vor fi ca ale porumbiţei şi Spatele
vostru va străluci ca aurul.
15. Când Împăratul cel ceresc va împrăştia pe regi în ţara Sa, ei vor
fi albi ca zăpada pe Selmon.
16. Munte al lui Dumnezeu este Muntele Vasan, munte de piscuri este
Muntele Vasan.
17. Pentru ce munţi cu piscuri pizmuiţi muntele în care a binevoit
Dumnezeu să locuiască în el, pentru că va locui în el până la sfârşit?
18. Carele lui Dumnezeu sânt mii de mii; mii sunt cei ce se bucură de
ele. Domnul în miilocul lor, pe Sinai, în locaşul Său cel sfânt.
19. Suitu-Te-ai la înălţime, robit-ai mulţime, luat-ai daruri de la
oameni, chiar şi cu cei răzvrătiţi, îngăduiţi au
fost să locuiască.
20. Domnul Dumnezeu este binecuvântat, binecuvântat este Dumnezeu zi
de zi; să Sporească între noi,
Dumnezeul mântuirii noastre.
21. Dumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii şi ale Domnului Dumnezeu
sunt ieşirile morţii.
22. Dar Dumnezeu va sfărâma capetele vrăjmaşilor săi, creştetul
părului celor ce umblă întru greşelile lor.
23. Zis-a Domnul: "Din Vasan îi voi întoarce, întoarce-voi pe
vrăjmaşii tăi din adâncurile mării,
24. Pentru ca să se afunde piciorul tău în sânge şi limba câinilor tăi
în sângele vrăjmaşilor tăi".
25. Văzut-am, Dumnezeule, intrarea Ta, Văzut-am intrarea Dumnezeului
şi Împăratului meu în locaşul cel sfânt:
26. Înainte mergeau căpeteniile, după ei cei ce cântau din strune, în
mijloc fecioarele, bătând din timpane şi zicând:
27. în adunări binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel. "
28. Acolo era Veniamin cel mai Tânăr, în uimire; căpeteniile lui Iuda,
povăţuitorul lor, căpeteniile Zabulonului,
căpeteniile Neftalimului şi ziceau:
29. "Porunceşte, Dumnezeule, pu terii Tale; întăreşte, Dumnezeule,
această lucrare pe care ai făcut-o nouă.
30. Pentru locaşul tău, din Ierusalim, îţi vor aduce Împăraţii daruri.
31. Ceartă fiarele din trestii, Ceartă taurii Adunaţi împotriva
junincilor popoarelor, ca să nu fie Depărtaţi cei care
au fost încercaţi ca argintul.
32. Risipeşte neamurile cele ce voiesc războaie". Veni-vor soli din
Egipt; Etiopia va Întinde mai înainte la
Dumnezeu mâna ei, zicând:
33. "Împărăţiile pământului Cântaţi lui Dumnezeu, Cântaţi Domnului.
34. Cântaţi Dumnezeului Celui ce S-a suit peste cerul cerului, Spre
răsărit; Iată va da glasul său, glas de putere.
35. Daţi slavă lui Dumnezeu! Peste Israel măreţia Lui şi puterea Lui în nori.
36. Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui, Dumnezeul lui Israel;
însuşi va da putere şi întărire poporului Său.
Binecuvântat este Dumnezeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 68
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Pentru cei ce se vor schimba.
1. Mântuieşte-mă, Dumnezeule, Că au intrat ape până la sufletul meu.
2. Afundatu-m-am în noroiul adâncului, care n-are fund.
3. Intrat-am în adâncurile mării şi furtuna m-a potopit.
4. Ostenit-am strigând, amorţit-a gâtlejul meu, slăbit-au ochii mei
nădăjduind Spre Dumnezeul meu.
5. Înmulţitu-s-au mai mult decât perii capului meu cei ce mă urăsc pe
mine în zadar.
6. Întăritu-s-au vrăjmaşii mei, cei ce mă prigonesc pe nedrept; cele
ce n-am răpit, pe acelea le-am plătit.
7. Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea mea şi Greşealele mele de
la Tine nu s-au ascuns.
8. Să nu fie ruşinaţi, din pricina mea, cei ce Te aşteaptă pe Tine,
Doamne, Doamne al puterilor, nici înfruntaţi
pentru mine, cei ce Te caută pe Tine. Dumnezeul lui Israel.
9. Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul meu.
10. Înstrăinat am fost de fraţii mei şi străin fiilor maicii mele,
11. Că râvna casei Tale m-a mâncat, şi ocările celor ce Te ocărăsc pe
Tine au Căzut asupra mea.
12. şi mi-am smerit cu post sufletul meu şi mi-a fost Spre ocară mie.
13. şi m-am îmbrăcat cu sac şi am ajuns pentru ei de batjocură.
14. Împotriva mea grăiau cei ce şedeau în porţi şi deSpre mine cântau
cei ce beau vin.
15. Iar eu întru rugăciunea mea către Tine, Doamne, am strigat la timp
bine-plăcut.
16. Dumnezeule, întru mulţimea milei Tale auzi-mă, întru adevărul milei Tale.
17. Mântuieşte-mă din noroi, ca să nu mă afund; izbăveşte-mă de cei ce
mă urăsc şi din adâncul apelor,
18. ca să nu mă înece vâltoarea apei, nici să mă înghiţă adâncul, nici
să-şi închidă peste mine adâncul gura lui.
19. Auzi-mă, Doamne, Că bună este mila Ta; după mulţimea îndurărilor
Tale caută Spre mine.
20. Să nu-ţi întorci faţa Ta de la credinciosul tău, când mă necăjesc.
Degrab mă auzi.
21. Ia aminte la sufletul meu şi-l mântuieşte pe el; din mâinile
vrăjmaşilor mei izbăveşte-mă,
22. că Tu cunoşti ocara mea şi ruşinea mea şi înfruntarea mea;
23. Înaintea Ta sunt toţi cei ce mă necăjesc. Zdrobit a fost sufletul
meu de ocări şi necaz,
24. şi am aşteptat pe cel ce m-ar milui şi nu era, şi pe cei ce m-ar
mângâia şi nu i-am aflat.
25. şi mi-au dat Spre mâncarea mea fiere şi în setea mea m-au Adăpat cu oţet.
26. Facă-se masa lor înaintea lor cursă, răSplătire şi sminteală;
27. să se întunece ochii lor, ca să nu vadă, şi Spinarea lor pururea o
gârboveşte.
28. Varsă peste ei urgia Ta şi mânia urgiei Tale să-i cuprindă pe ei;
29. Facă-se curtea lor pustie şi în locaşurile lor să nu fie locuitori;
30. Că pe care Tu l-ai bătut, ei l-au prigonit, şi au înmulţit durerea
rănilor lui.
31. Adaugă fărădelege la fărădelegea lor, şi să nu intre întru Dreptatea Ta;
32. Şterşi să fie din cartea celor vii şi cu cei drepţi să nu se scrie.
33. Sărac şi îndurerat sunt eu; mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă Sprijinească.
34. Lăuda-voi numele Dumnezeului meu cu cântare Şi-l voi preamări pe
El cu laudă;
35. Şi-i va plăcea lui Dumnezeu mai mult decât viţelul Tânăr, căruia
îi cresc coarne şi unghii.
36. Să râdă săracii şi să se veselească; Cântaţi lui Dumnezeu şi viu
va fi sufletul vostru!
37. Că a auzit pe cei săraci Domnul, şi pe cei ferecaţi în obezi ai
săi nu i-a urgisit.
38. Să-l laude pe El cerurile şi pământul, marea şi toate câte se târăsc în ea.
39. Că Dumnezeu va mântui Sionul şi se vor zidi cetăţile lui Iuda, şi
vor locui acolo Şi-l vor moşteni pe el;
40. şi seminţia credincioşilor Lui îl va stăpâni pe el, şi cei ce
iubesc numele Lui vor locui în el.
PSALMUL 69
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Spre aducere aminte.
ca să mă mântuiască Domnul.
1. Dumnezeule, Spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuţi mie grăbeşte-Te!
2. să se ruşineze şi să se înfrunte cei ce caută sufletul meu;
3. să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi voiesc mie rele;
4. Întoarcă-se îndată ruşinaţi cei ce-mi grăiesc mie: "Bine, bine!"
5. să se bucure şi să se veselească de Tine toţi cei ce Te caută pe
Tine, Dumnezeule, şi să zică pururea cei ce
iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!"
6. Iar eu sărac sânt şi sărman, Dumnezeule, ajută-mă!
7. Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu eşti Tu, Doamne, nu zăbovi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A NOUA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 2-lea:
Mă gândesc la ziua cea Înfricoşătoare şi plâng faptele mele cele rele.
Cum voi răSpunde Împăratului celui fără
de moarte? şi cu ce îndrăzneală voi căuta la Judecătorul eu,
păcătosul? Milostive Părinte, Fiule Unule-Născut
şi duhule Sfinte, miluieşte-mă!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
În valea plângerii, la locul ce ai rânduit, când vei şedea, Milostive,
să faci judecată dreaptă, să nu vădeşti cele
ascunse ale mele, nici să mă ruşinezi înaintea îngerilor, ci cruţă-mă,
Doamne, şi mă miluieşte!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preabună Născătoare de Dumnezeu, ocrotitoarea lumii, nădejdea şi
acoperământul cel tare al celor ce aleargă la
tine, roagă, stăruitor, împreună cu cei fără de trup, pe Dumnezeul cel
Iubitor de oameni, pe care L-ai născut, să izbăvească sufletele
noastre de toată îngrozirea, ceea ce eşti una binecuvântată!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, Care singur ştii suferinţa
ticălosului meu suflet şi leacul acesteia,
tămăduieşte-l cum ştii, după mulţimea milei Tale şi a îndurărilor
Tale! Căci din faptele mele nu-i cu putinţă a
pune peste el alifie, nici untdelemn, nici legături. Ci Tu, Cel ce ai
venit să chemi la pocăinţă, nu pe cei drepţi, ci
pe cei păcătoşi, ai milă şi îndurare şi Te Milostiveşte Spre dînsul;
rupe zapisul faptelor mele celor rele şi Urâte şi mă povăţuieşte la
calea cea dreaptă, ca umblând întru adevărul tău, să pot scăpa de
săgeţile vicleanului şi aşa să
stau fără de osândă înaintea înfricoşătorului tău divan, slăvind şi
lăudând preasfântul tău nume, în vecii
vecilor. Amin.
CATISMA A ZECEA
PSALMUL 70
Un psalm al lui David; fiilor lui Ionadav şi ai celor ce s-au robit mai întâi.
1. Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac.
2. Întru Dreptatea Ta, izbăveşte-mă şi mă scoate, pleacă urechea Ta
către mine şi mă mântuieşte.
3. Fii mie Dumnezeu Apărător şi loc întărit, ca să mă mântuieşti,
4. Că întărirea şi scăparea mea eşti Tu.
5. Dumnezeul meu, izbăveşte-mă din mâna păcătosului, din mâna
călcătorului de lege şi a celui ce face strâmbătate,
6. că Tu eşti aşteptarea mea, Doamne; Domnul este nădejdea mea din
tinereţile mele.
7. întru Tine m-am întărit din pântece; din pântecele maicii mele Tu
eşti acoperitorul meu; întru Tine este lauda mea pururea.
8. Ca o minune m-am făcut multora, iar Tu eşti ajutorul meu cel tare.
9. să se umple gura mea de lauda Ta, ca să laud slava Ta, toată ziua
mare-cuviinţa Ta.
10. Nu mă lepăda la vremea bătrâneţilor; când va lipsi tăria mea, să
nu mă laşi pe mine.
11. Că au zis vrăjmaşii mei mie şi cei ce păzesc sufletul meu s-au
sfătuit împreună,
12. Zicând: Dumnezeu l-a părăsit pe el, Urmăriţi-l Şi-l prindeţi pe
el, Că nu este cel ce izbăveşte.
13. Dumnezeule, nu Te depărta de la mine; Dumnezeul meu, Spre ajutorul
meu ia aminte!
14. să se ruşineze şi să piară cei ce defăimează sufletul meu, să se
îmbrace cu ruşine şi înfruntare cei ce caută să-mi facă rău.
15. Iar eu pururea voi nădăjdui Spre Tine şi voi înmulţi lauda Ta.
16. Gura mea va vesti dreptatea Ta, toată ziua mântuirea Ta, al căror
nume nu-l cunosc.
17. Intra-voi întru puterea Domnului; Doamne, aduce-mi-voi aminte
numai de dreptatea Ta.
18. Dumnezeule, m-ai învăţat din tinereţile mele, şi eu şi astăzi
vestesc minunile Tale.
19. până la bătrâneţe şi cărunteţe,
20. Dumnezeule, să nu mă Părăseşti,
21. ca să vestesc braţul tău la tot neamul ce va să vină.
22. Puterea Ta şi dreptatea Ta, Dumnezeule, până la cele înalte,
măreţiile pe care le-ai făcut. Dumnezeule, cine este asemenea Ţie?
23. Multe necazuri şi rele ai trimis asupra mea, dar întorcându-Te
mi-ai dat viaţă şi din adâncurile pământului
iarăşi m-ai scos.
24. Înmulţit-ai Spre mine mărirea Ta şi întorcându-Te m-ai mântuit şi
din adâncurile pământului iarăşi m-ai scos.
25. Că eu voi lăuda cu instrumente de cântare adevărul tău,
Dumnezeule, cânta-voi Ţie din alăută; Sfântul lui Israel.
26. Bucura-se-vor buzele mele când voi cânta Ţie şi sufletul meu pe
care l-ai mântuit.
27. încă şi limba mea toată ziua va rosti dreptatea Ta, când vor fi
ruşinaţi şi înfruntaţi cei ce caută să-mi facă rău.
PSALMUL 71
DeSpre Solomon.
1. Dumnezeule, judecata Ta dă-o Împăratului şi dreptatea Ta fiului Împăratului,
2. ca să judece pe poporul tău cu dreptate şi pe săracii tăi cu judecată.
3. Să aducă munţii pace poporului tău şi dealurile dreptate.
4. Judeca-va pe săracii poporului şi va milui pe fiii săracilor şi va
umili pe clevetitor.
5. şi se vor teme de Tine cât va fi soarele şi cât va fi luna din neam în neam.
6. Pogorâ-se-va ca ploaia pe lână şi ca picăturile ce cad pe pământ.
7. Răsări-va în zilele lui dreptatea şi mulţimea păcii, cât va fi luna.
8. şi va domni de la o mare până la alta şi de la râu până la marginile lumii.
9. Înaintea lui vor îngenunchea etiopienii şi vrăjmaşii lui ţărână vor linge.
10. Împăraţii Tarsisului şi insulele daruri vor aduce, Împăraţii
arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce.
11. şi se vor închina lui toţi Împăraţii pământului, toate neamurile
vor sluji lui.
12. Că a izbăvit pe sărac din mâna celui puternic şi pe sărmanul care
n-avea ajutor.
13. Va avea milă de sărac şi de sărman şi sufletele săracilor va mântui;
14. De camătă şi de asuprire va scăpa sufletele lor şi scump va fi
numele lor înaintea lui.
15. şi va fi viu şi se va da lui din aurul Arabiei şi se vor ruga
pentru el pururea; toată ziua îl vor binecuvânta pe el.
16. Fi-va belşug de Pâine pe pământ Până-n vârful munţilor; pomii
roditori se vor înălţa ca cedrii Libanului; şi vor înflori cei din
cetate ca iarba pământului.
17. Numele lui va dăinui pe vecie; cât va fi soarele va fi pomenit numele lui.
18. Se vor binecuvânta în el toate seminţiile pământului, toate
neamurile îl vor ferici pe el.
19. Binecuvântat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul
Care face minuni.
20. şi binecuvântat este numele slavei Lui în veac şi în veacul veacului.
21. Tot pământul se va umple de slava Lui. Amin. Amin.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 72
Un psalm al lui Asaf.
1. cât de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepţi la inimă;
2. Iar mie, puţin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, puţin a fost
de nu s-au poticnit paşii mei.
3. Că am pizmuit pe cei fără de lege, când vedeam pacea păcătoşilor.
4. Că n-au necazuri până la moartea lor şi tari sunt când lovesc ei.
5. De osteneli omeneşti n-au parte şi cu oamenii nu sunt biciuiţi.
6. Pentru aceea îi stăpâneşte pe ei mândria şi se îmbracă cu
nedreptatea şi silnicia.
7. Din răutatea lor iese nedreptatea şi cugetele inimii lor ies la iveală.
8. gândesc şi vorbesc cu vicleşug, nedreptate grăiesc de sus.
9. până la cer ridică gura lor şi cu limba lor străbat pământul.
10. Pentru aceasta poporul meu se ia după ei şi găseşte că ei sunt
plini de zile bune
11. şi zice: "Cum? ştie aceasta Dumnezeu? Are cunoştinţă Cel Preaînalt?
12. Iată, aceştia sunt păcătoşi şi sunt îndestulaţi. Veşnic sunt bogaţi.
13. Iar eu am zis: "Deci, în deşert am fost drept la inimă şi mi-am
Spălat întru cele nevinovate mâinile mele,
14. Că am fost lovit toată ziua şi mustrat în fiecare dimineaţă".
15. dacă aş fi grăit aşa, Iată aş fi călcat legământul neamului fiilor tăi.
16. şi mă frământam să pricep aceasta, dar anevoios lucru este înaintea mea.
17. până ce am intrat în locaşul cel sfânt al lui Dumnezeu şi am
înţeles sfârşitul celor răi:
18. într-adevăr, pe drumuri viclene i-ai pus pe ei şi i-ai doborât
când se înălţau,
19. cât de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricina
nelegiuirii lor.
20. Ca visul celui ce se Deşteaptă, Doamne, în cetatea Ta chipul lor
de nimic l-ai făcut.
21. De aceea s-a bucurat inima mea şi rărunchii mei s-au potolit.
22. Că eram fără de minte şi nu ştiam; ca un dobitoc eram înaintea Ta.
Dar eu sunt pururea cu Tine.
23. Apucatu-m-ai de mâna mea cea dreaptă. Cu sfatul tău m-ai povăţuit
şi cu slavă m-ai primit.
24. Că pe cine am eu în cer afară de Tine? şi afară de Tine, ce am
dorit pe pământ?
25. Stinsu-s-a inima mea şi trupul meu, Dumnezeul inimii mele şi
partea mea, Dumnezeule, în veac.
26. Că iată cei ce se Depărtează de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot
cel ce se leapădă de Tine.
27. Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea
mea, ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului.
PSALMUL 73
Un psalm al lui Asaf. Al priceperii.
1. Pentru ce m-ai lepădat, Dumnezeule, până în sfârşit? Aprinsu-s-a
inima Ta peste oile păşunii Tale.
2. Adu-ţi aminte de poporul tău, pe care l-ai câştigat de la început.
3. Izbăvit-ai toiagul moştenirii Tale, muntele Sionului, acesta în
care ai locuit.
4. Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor lor, până la sfârşit, că
rău a făcut vrăjmaşul în locul cel sfânt al tău.
5. şi s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul locului de
prăznuire al tău, pus-au semnele lor drept semne;
6. Sfărâmat-au intrarea cea de deasupra.
7. Ca în codru cu topoarele au tăiat uşile locaşului tău, cu topoare
şi ciocane l-au sfărâmat.
8. Ars-au cu foc locaşul cel sfânt al tău, până la pământ; Spurcat-au
locul numelui tău.
9. Zis-au în inima lor împreună cu neamul lor: "Veniţi să ardem toate
locurile de prăznuire ale lui Dumnezeu de pe pământ".
10. Semnele noastre nu le-am Văzut; nu mai este profet şi pe noi nu ne
va mai cunoaşte.
11. până când, Dumnezeule, Te va ocărî vrăjmaşul, până când va huli
potrivnicul numele tău, până în sfârşit?
12. Pentru ce întorci mâna Ta şi dreapta Ta din sânul tău, până în sfârşit?
13. Dar Dumnezeu, Împăratul nostru mai înainte de veac, a făcut
mântuire în mijlocul pământului.
14. Tu ai deSpărţit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele
balaurilor din apă;
15. Tu ai sfărâmat capul balaurului; datu-l-ai pe el mâncare
popoarelor pustiului.
16. Tu ai deschis izvoare şi pâraie; Tu ai secat râurile Itanului.
17. A Ta este ziua şi a Ta este noaptea. Tu ai întocmit lumina şi soarele.
18. Tu ai făcut toate marginile pământului; vara şi primăvara Tu le-ai zidit.
19. Adu-ţi aminte de aceasta: vrăjmaşul a ocărât pe Domnul şi poporul
cel fără de minte a hulit numele tău.
20. Să nu dai fiarelor sufletul ce te laudă pe Tine; sufletele
săracilor tăi să nu le uiţi până în sfârşit.
21. Caută Spre legământul tău, că s-au umplut ascunzişurile pământului
de locuinţele fărădelegilor.
22. să nu se întoarcă ruşinat cel umilit; săracul şi sărmanul să laude
numele tău.
23. Scoală-Te, Dumnezeule, apără pricina Ta; adu-ţi aminte de ocara de
fiecare zi, cu care Te necinsteşte cel fără de minte.
24. Nu uita strigătul vrăjmaşilor tăi! Răzvrătirea celor ce Te urăsc
pe Tine se urcă pururea Spre Tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 74
Un psalm al lui Asaf; mai-marelui cântăreţilor. Să nu strici!
1. Lăuda-te-vom pe Tine, Dumnezeule, Lăuda-te-vom şi vom chema numele tău.
2. Voi Spune toate minunile Tale. "Când va fi vremea, zice Domnul, cu
dreptate voi judeca.
3. Cutremuratu-s-a pământul şi toţi cei ce locuiesc pe el; Eu am
întărit stâlpii lui".
4. şi am zis celor fără de lege:" Nu faceţi fărădelege!", şi
păcătoşilor: "Nu înălţaţi fruntea!"
5. Nu Ridicaţi la înălţime fruntea voastră, să nu grăiţi nedreptate
împotriva lui Dumnezeu".
6. Că nici de la răsărit, nici de la apus, nici din munţii pustiei, nu
vine ajutorul;
7. Ci, Dumnezeu este Judecătorul; pe unul îl smereşte şi pe altul îl înalţă.
8. Paharul este în mâna Domnului, plin cu vin curat bine-mirositor,
Şi-l trece de la unul la altul, dar drojdia lui
nu s-a vărsat; din ea vor bea toţi păcătoşii pământului.
9. Iar eu mă voi bucura în veac, cânta-voi Dumnezeului lui Iacob.
10. şi toate frunţile păcătoşilor voi zdrobi şi se va înălţa fruntea dreptului.
PSALMUL 75
Un psalm al lui Asaf; mai-marelui cântăreţilor. Pentru instrumentele
cu coarde. cântare către asirieni.
1. Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu; în Israel mare este numele Lui.
2. că s-a făcut în Ierusalim locul Lui şi locaşul Lui în Sion.
3. Acolo a zdrobit tăria arcurilor, arma şi sabia şi războiul.
4. Tu luminezi minunat din munţii cei veşnici.
5. Tulburatu-s-au toţi cei nepricepuţi la inimă, dormit-au somnul lor
şi toţi cei războinici nu şi-au mai găsit inimile.
6. De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au încremenit călăreţii pe cai.
7. Tu înfricoşător eşti şi cine va sta împotriva mâniei Tale?
8. Din cer ai făcut să se audă judecata; pământul s-a temut şi s-a liniştit,
9. Când s-a ridicat la judecată Dumnezeu, ca să mântuiască pe toţi
blânzii pământului.
10. Că gândul omului Te va lăuda şi amintirea gândului Te va prăznui.
11. Faceţi făgăduinţe şi le împliniţi Domnului, Dumnezeului vostru;
toţi cei dimprejurul Lui vor aduce daruri
12. Celui înfricoşător şi Celui ce ia duhurile căpeteniilor, Celui
înfricoşător Împăraţilor pământului.
PSALMUL 76
Un psalm al lui Asaf; mai-marelui cântăreţilor. Pentru Iditum.
1. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către
Dumnezeu, şi a căutat Spre mine.
2. în ziua necazului meu pe Dumnezeu am căutat; chiar şi noaptea
mâinile mele stau întinse înaintea Lui şi n-am slăbit; sufletul n-a
vrut să se mângâie.
3. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu şi m-am cutremurat; gândit-am şi a
slăbit duhul meu.
4. Ochii mei au luat-o înainte, treji; tulburatu-m-am şi n-am grăit.
5. gândit-am la zilele cele de demult şi de anii cei veşnici mi-am
adus aminte şi cugetam;
6. Noaptea în inima mea gândeam şi se frământa duhul meu zicând:
7. Oare, în veci mă va lepăda Domnul şi nu va mai binevoi în mine?
8. Oare, până în sfârşit mă va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
9. Oare, va uita să se milostivească Dumnezeu? Sau va închide în
mâinile Lui îndurările Sale?
10. şi am zis: Acum am început să înţeleg; aceasta este schimbarea
dreptei Celui Preaînalt.
11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului şi-mi voi aduce aminte de
minunile Tale, dintru început.
12. şi voi cugeta la toate lucrurile Tale şi la faptele Tale mă voi gândi.
13. Dumnezeule, în sfinţenie este calea ta. Cine este Dumnezeu mare ca
Dumnezeul nostru? Tu eşti Dumnezeu, Care faci minuni!
14. Cunoscută ai făcut între popoare puterea Ta. Izbăvit-ai cu braţul
tău poporul tău, pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif.
15. Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule, Văzutu-Te-au apele şi s-au
Spăimântat şi s-au tulburat adâncurile.
16. Glas au dat norii că săgeţile Tale trec.
17. Glasul tunetului tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea,
clătinatu-s-a şi s-a cutremurat pământul.
18. în mare este calea Ta şi cărările Tale în ape multe şi urmele Tale
nu se vor cunoaşte.
19. Povăţuit-ai ca pe nişte oi pe poporul tău, cu mâna lui Moise şi a lui Aaron.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A ZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 6-lea:
De înfricoşătoarea zi a venirii Tale şi de dreapta judecată
temându-mă, Doamne, mă Spăimântez şi tremur, ca
unul ce am mulţime de păcate. Ci, ca un Dumnezeu milostiv, mai înainte
de sfârşit întoarce-mă şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu,
mult-Îndurate!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Când se vor pune scaunele la judecată, Doamne, şi oamenii vor sta
înaintea divanului tău, atunci nu va fi mai
de cinste Împăratul decât ostaşul, nici stăpânul nu va fi mai presus
de robul său, că fiecare din faptele lor, sau se
va slăvi, sau se va ruşina!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preacurată Fecioară, Maica lui Hristos, numai tu singură te-ai
învrednicit de mari daruri, căci ai născut cu trup
pe unul din Treime, pe Hristos, Dătătorul de viaţă, pentru mântuirea
sufletelor noastre.
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat întru milă şi necuprins întru
îndurare, Care singur eşti din fire fără de păcat, şi fără de păcat
Te-ai făcut om pentru noi, ascultă în ceasul de acum, această
rugăciune umilită a mea.
Sărac şi lipsit sunt de fapte bune şi inima mea mi s-a tulburat întru
mine, Iar Tu, Doamne, Preaînalte Împărate al
cerului şi al pământului, ştii că toate tinereţile mele le-am cheltuit
în păcate şi umblând după poftele trupului
meu, m-am făcut bucurie demonilor şi am urmat în totul diavolului,
tăvălindu-mă totdeauna în noroiul poftelor.
Ştii că întunecându-mi-se gândul, din copilărie şi până acum,
niciodată nu am voit să fac voia Ta cea sfântă, ci
robit fiind cu totul de poftele ce mă cuprind, m-am făcut de râs şi
batjocură demonilor, nesocotind nicidecum cu
mintea mea, că-i nesuferită urgia mâniei Tale asupra păcătoşilor.
Acum, gătită fiind gheena focului şi din
această pricină căzând în deznădăjduire, încă n-am venit la simţul
pocăinţei, ci sunt puţin şi gol de dragostea Ta.
Că ce fel de păcat n-am făcut eu? Ce lucru drăcesc n-am lucrat? Ce
faptă grozavă şi înverşunată nu am săvârşit cu sârguinţă şi peste
măsură? Mintea mi-am întinat-o cu totul prin cugete trupeşti; trupul
mi l-am Spurcat prin
împreunări de tot felul; duhul cu totul mi l-am pângărit cu învoirea
la păcat; toate membrele ticălosului meu
trup le-am pus să lucreze şi să slujească păcatului. Cine dar, nu mă
va plânge pe mine, ticălosul? Cine nu mă va jeli pe mine, osânditul?
Pentru că singur eu, Stăpâne, am întărâtat mânia Ta, eu singur am
făcut răutate
înaintea Ta, întrecând pe toţi păcătoşii ce au fost în decursul
veacurilor, păcătuind fără asemănare şi de neiertat.
Dar de vreme ce eşti milostiv şi mult-îndurat, Iubitorule de oameni,
şi aştepţi întoarcerea păcătoşilor, Iată şi eu
mă arunc înaintea înfricoşătorului şi groaznicului tău divan şi, ca şi
când m-aş atinge de preacuratele Tale
picioare, strig din adâncul sufletului către Tine: Milostiveşte-Te,
Doamne, iartă-mă, Împărate, ajută neputinţei
mele, fă pogorământ faţă de nedumerirea mea, ia aminte la rugăciunea
mea şi lacrimile mele nu le trece cu
vederea! Primeşte-mă pe mine cel ce mă pocăiesc şi rătăcit fiind,
întoarce-mă; Îmbrăţişează-mă când mă întorc
şi mă iartă, căci Ţie mă rog. Pentru că nu ai pus pocăinţă pentru cei
drepţi, nici iertarea pentru cei ce nu au
greşit, ci ai pus pocăinţă asupra mea, păcătosul, pentru cele ce am
lucrat Spre întărâtarea mâniei Tale. Gol şi
descoperit stau înaintea Ta, cunoscătorule de inimi, Doamne,
Mărturisindu-mi păcatele mele, pentru că nu pot să
caut şi să privesc înălţimea cerului, fiind copleşit de povara
păcatelor mele. Ci, luminează-mi ochii inimii mele
şi dă-mi umilinţă Spre pocăinţă şi zdrobire de inimă Spre îndreptare,
ca astfel cu bună nădejde şi cu adevărată şi deplină adeverire să
păşesc Spre lumea cea de acolo, lăudând şi binecuvântând totdeauna
preasfânt numele tău,
al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
CATISMA A UNSPREZECEA
PSALMUL 77
Un psalm al lui Asaf. Al înţelegerii.
1. Luaţi aminte, poporul meu, la legea mea, Plecaţi urechile voastre
Spre graiurile gurii mele.
2. Deschide-voi în pilde gura mea, Spune-voi cele ce au fost dintru început,
3. câte am auzit şi am cunoscut şi câte părinţii noştri ne-au învăţat.
4. Nu s-au ascuns de la fiii lor, din neam în neam,
5. Vestind laudele Domnului şi puterile Lui şi minunile pe care le-a făcut.
6. şi a ridicat Mărturie în Iacob şi lege a pus în Israel.
7. câte a poruncit părinţilor noştri ca să le arate pe ele fiilor lor,
ca să le cunoască neamul ce va să vină,
8. Fiii ce se vor naşte şi se vor ridica şi le vor vesti fiilor lor,
9. Ca să-şi pună în Dumnezeu nădejdea lor şi să nu uite binefacerile
lui Dumnezeu şi poruncile Lui să le ţină,
10. ca să nu fie ca părinţii lor neam îndărătnic şi răzvrătit,
11. Neam care nu şi-a îndreptat inima sa şi nu şi-a încredinţat lui
Dumnezeu duhul Său.
12. Fiii lui Efraim, arcaşi înarmaţi, întors-au Spatele, în zi de război.
13. N-au păzit legământul lui Dumnezeu şi în legea Lui n-au vrut să umble.
14. şi au uitat facerile Lui de bine, şi minunile Lui, pe care le-a arătat lor,
15. Minunile pe care le-a făcut înaintea părinţilor lor, în pământul
Egiptului, în câmpia Taneos.
16. DeSpicat-a marea şi i-a trecut pe ei; Stătut-au apele ca un zid;
17. Povăţuitu-i-a pe ei cu nor ziua, şi toată noaptea cu lumini de foc;
18. DeSpicat-a piatra în pustie şi i-a Adăpat pe ei cu bogăţie de apă.
19. Scos-a apă din piatră şi au curs apele ca nişte râuri.
20. Dar ei încă au greşit înaintea Lui, amărât-au pe Cel Preaînalt, în
loc fără de apă.
21. şi au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare sufletelor lor.
22. şi au grăit împotriva lui Dumnezeu, şi au zis: "Va putea, oare,
Dumnezeu să gătească masă în pustie?".
23. Pentru că a lovit piatra şi au curs ape şi pâraiele s-au umplut de apă.
24. "Oare, va putea da şi Pâine, sau va putea Întinde masă poporului său"?
25. Pentru aceasta a auzit Domnul şi S-a mâniat, şi foc s-a aprins
peste Iacob şi mânie s-a suit peste Israel.
26. Căci n-au crezut în Dumnezeu, nici n-au nădăjduit în izbăvirea Lui.
27. şi a poruncit norilor de deasupra şi uşile cerului le-a deschis
28. şi a plouat peste ei mană de mâncare şi Pâine cerească le-a dat lor.
29. Pâine îngerească a mâncat omul; bucate le-a trimis lor din destul.
30. Poruncit-a El, din cer, vânt dinspre răsărit şi a adus cu puterea
Lui vânt dinspre miazăzi.
31. şi a plouat peste ei, ca pulberea, cărnuri şi ca nisipul mării,
păsări zburătoare.
32. şi au Căzut în mijlocul taberii lor, împrejurul corturilor lor.
33. şi au mâncat şi s-au săturat foarte şi pofta lor şi-au împlinit-o.
34. Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau şi mâncarea le era încă în gura lor,
35. Când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat peste ei şi a ucis pe cei
sătui ai lor şi pe cei aleşi ai lui Israel i-a doborât.
36. Cu toate acestea încă au mai păcătuit şi n-au crezut în minunile Lui.
37. şi s-au stins întru Deşertăciune zilele lor şi anii lor degrab.
38. Când îi ucidea pe ei, îl căutau şi se întorceau şi reveneau la Dumnezeu.
39. şi şi-au adus aminte că Dumnezeu este ajutorul lor şi Dumnezeul
cel Preaînalt este izbăvitorul lor.
40. Dar L-au înşelat pe El, cu gura lor, şi cu limba lor L-au minţit.
41. în inima lor n-au fost drepţi cu El, nici n-au crezut în legământul Lui.
42. Iar El este îndurător, va curăţi păcatele şi nu-i va nimici;
43. îşi va întoarce de multe ori mânia Lui şi nu va aprinde toată urgia Lui.
44. Şi-a adus aminte că trup sunt ei, suflare ce trece şi nu se mai întoarce.
45. De câte ori L-au amărât în pustie, L-au mâniat în pământ fără de apă?
46. şi s-au întors şi au ispitit pe Dumnezeu şi pe Sfântul lui Israel
L-au întărâtat.
47. Nu şi-au adus aminte de braţul Lui, de ziua în care i-a izbăvit pe
ei din mâna asupritorului.
48. Că a făcut în Egipt semnele Lui şi minunile Lui în câmpia Taneos:
49. El a prefăcut în sânge râurile lor şi apele lor, ca să nu bea.
50. El a trimis asupra lor tăuni şi i-au mâncat pe ei; şi broaşte, şi
i-au prăpădit pe ei.
51. Dat-a stricăciunii rodul lor şi ostenelile lor, lăcustelor.
52. Bătut-a cu grindină via lor şi duzii lor cu piatră.
53. Dat-a grindinii dobitoacele lor şi averea lor, focului.
54. Trimis-a asupra lor urgia mâniei Lui; mânie, urgie şi necaz
trimis-a prin îngeri nimicitori.
55. Făcut-a cale mâniei Lui; n-a cruţat de moarte sufletele lor şi
dobitoacele lor morţii le-a dat.
56. Lovit-a pe toţi cei întâi-născuţi din Egipt, pârga ostenelilor
lor, în locaşurile lui Ham.
57. Ridicat-a ca pe nişte oi pe poporul său şi l-a dus pe el, ca pe o
turmă, în pustie.
58. Povăţuitu-i-a pe ei cu nădejde şi nu s-au înfricoşat şi pe
vrăjmaşii lor i-a acoperit marea.
59. Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinţeniei lui, muntele pe care l-a
dobândit dreapta Lui.
60. Izgonit-a dinaintea lor neamuri şi le-a dat lor prin Sorţi
pământul de moştenire.
61. şi a aşezat în corturile lor seminţiile lui Israel.
62. Dar ei au ispitit şi au amărât pe Dumnezeul cel Preaînalt şi
poruncile Lui nu le-au păzit.
63. şi s-au întors şi au călcat legământul ca şi părinţii lor,
întorsu-s-au ca un arc strâmb.
64. şi L-au mâniat pe El cu înălţimile lor, şi cu idolii lor L-au
întărâtat pe El.
65. Auzit-a Dumnezeu şi s-a mâniat şi a urgisit foarte pe Israel.
66. A lepădat cortul Său din Silo, locaşul Lui, în care a locuit printre oameni.
67. şi a robit tăria lor şi frumuseţea lor a dat-o în mâinile vrăjmaşului.
68. şi a dat sabiei pe poporul său şi de moştenirea Lui n-a ţinut seama.
69. Pe tinerii lor i-a mistuit focul şi fecioarele lor n-au fost
înconjurate cu cinste.
70. Preoţii lor de sabie au Căzut şi văduvele lor nu vor plânge.
71. şi S-a deşteptat Domnul ca cel ce doarme, ca un viteaz ameţit de vin,
72. şi a lovit din Spate pe vrăjmaşii săi; ocară veşnică le-a dat lor.
73. şi a lepădat cortul lui Iosif şi seminţia lui Efraim n-a ales-o;
74. Ci a ales seminţia lui Iuda, Muntele Sion, pe care l-a iubit.
75. şi a zidit locaşul său cel sfânt, ca înălţimea cerului; pe pământ
l-a întemeiat pe el în veac.
76. şi a ales pe David, robul său, şi l-a luat pe el de la turmele oilor.
77. De lângă oile ce pasc l-a luat pe el, ca să pască pe Iacob,
poporul său, şi pe Israel, moştenirea Sa.
78. şi i-a păscut pe ei întru nerăutatea inimii lui şi întru
priceperea mâinii lui i-a povăţuit pe ei.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 78
Un psalm al lui Asaf.
1. Dumnezeule, intrat-au neamurile în moştenirea Ta, pângărit-au
locaşul tău cel sfânt, făcut-au din Ierusalim ruină.
2. Pus-au cadavrele robilor tăi mâncare păsărilor cerului, trupurile
celor cuvioşi ai tăi, fiarelor pământului.
3. Vărsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului şi nu era
cine să-i îngroape.
4. Făcutu-ne-am ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor
dimprejurul nostru.
5. până când, Doamne, Te vei mânia până în sfârşit? până când se va
aprinde ca focul mânia Ta?
6. Varsă mânia Ta peste neamurile care nu Te cunosc şi peste
Împărăţiile care n-au chemat numele tău.
7. Că au mâncat pe Iacob şi locul lui l-au pustiit.
8. Să nu pomeneşti fărădelegile noastre cele de demult; degrab să ne
Întâmpine pe noi îndurările Tale, că am sărăcit foarte.
9. Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, pentru slava numelui
tău; Doamne, izbăveşte-ne pe noi şi curăţeşte păcatele noastre pentru
numele tău,
10. Ca nu cumva să zică neamurile: "Unde este Dumnezeul lor? "să se
cunoască între neamuri, înaintea
ochilor noştri,
11. Răzbunarea sângelui vărsat, al robilor tăi; să intre înaintea Ta
suSpinul celor ferecaţi.
12. După măreţia braţului tău, Păzeşte pe fiii celor omorâţi.
13. RăSplăteşte vecinilor noştri de şapte ori, în sânul lor, ocara lor
cu care Te-au ocărât pe Tine, Doamne.
14. Iar noi, poporul tău şi oile păşunii Tale, Mărturisi-ne-vom Ţie,
în veac, din neam în neam vom vesti lauda Ta.
PSALMUL 79
Un psalm al lui Asaf; mai-marelui cântăreţilor. Pentru cei ce se vor
schimba. Psalm pentru asirieni.
1. Cel ce paşti pe Israel, ia aminte! Cel ce povăţuieşti ca pe o oaie pe Iosif,
2. Cel ce şezi pe heruvimi, arată-te înaintea lui Efraim şi Veniamin şi Manase.
3. Deşteaptă puterea Ta şi vino să ne mântuieşti pe noi.
4. Dumnezeule, întoarce-ne pe noi şi Arată faţa ta şi ne vom mântui!
5. Doamne, Dumnezeul puterilor, până când Te vei mânia, de ruga robilor tăi?
6. Ne vei hrăni pe noi cu Pâine de lacrimi şi ne vei adăpa cu lacrimi,
peste măsură?
7. Pusu-ne-ai în Ceartă cu vecinii noştri şi vrăjmaşii noştri ne-au
batjocorit pe noi.
8. Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne pe noi şi Arată faţa ta,
şi ne vom mântui.
9. Via din Egipt ai mutat-o; izgonit-ai neamuri şi ai răsădit-o pe ea.
10. Cale ai făcut înaintea ei şi ai răsădit rădăcinile ei şi s-a
umplut pământul.
11. Umbra ei şi mlădiţele ei au acoperit cedrii lui Dumnezeu.
12. Întins-a viţele ei până la mare şi Până la râu lăstarele ei.
13. Pentru ce ai dărâmat gardul ei şi o culeg pe ea toţi cei ce trec pe cale?
14. A stricat-o pe ea mistreţul din pădure şi porcul sălbatic a păscut-o pe ea.
15. Dumnezeul puterilor, întoarce-Te dar, caută din cer şi vezi şi
cercetează via aceasta,
16. şi o desăvârşeşte pe ea, pe care a sădit-o dreapta Ta, şi pe Fiul
Omului pe care L-ai întărit Ţie.
17. Arsă a fost în foc şi smulsă, dar de cercetarea feţei Tale ei vor pieri.
18. Să fie mâna Ta peste bărbatul dreptei Tale şi peste Fiul Omului pe
care L-ai întărit Ţie.
19. şi nu ne vom depărta de Tine; ne vei da viaţă şi numele tău vom chema.
20. Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne pe noi şi Arată faţa ta
şi ne vom mântui.
PSALMUL 80
Un psalm al lui Asaf; mai-marelui cântăreţilor. Pentru ghitith.
1. Bucuraţi-vă de Dumnezeu, ajutorul nostru; strigaţi Dumnezeului lui Iacob!
2. Cântaţi psalmi şi bateţi din timpane; Cântaţi dulce din psaltire şi
din alăută.
3. Sunaţi din trâmbiţă, la lună nouă, în ziua cea binevestită a
sărbătorii noastre!
4. Că poruncă pentru Israel este şi orânduire a Dumnezeului lui Iacob.
Mărturie a pus în Iosif, când a ieşit din
pământul Egiptului; şi a auzit limba pe care n-o ştia:
5. "Luat-am sarcina de pe umerii lui, că mâinile lui au robit la coşuri.
6. întru necaz M-ai chemat şi te-am izbăvit, te-am auzit în mijlocul
furtunii, şi te-am cercat la apa certării.
7. Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi Mărturisi Ţie, Israele: De mă vei
asculta pe Mine,
8. Nu vei avea alt Dumnezeu, nici nu te vei închina la dumnezeu străin,
9. Că eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Cel ce te-am scos din pământul
Egiptului. Deschide gura şi o voi umple pe ea.
10. Dar n-a ascultat poporul Meu glasul Meu şi Israel n-a căutat la Mine.
11. şi i-am lăsat să umble după Dorinţele inimilor lor, şi au mers
după cugetele lor.
12. De M-ar fi ascultat poporul Meu, de ar fi umblat Israel în căile Mele,
13. i-aş fi supus de tot pe vrăjmaşii lor şi aş fi pus mâna mea pe
asupritorii lor".
14. Vrăjmaşii Domnului L-au minţit pe El, dar le va veni timpul lor, în veac.
15. Că Domnul i-a hrănit pe ei din grâul cel mai ales şi cu miere din
stâncă i-a săturat pe ei.
PSALMUL 81
Un psalm al lui Asaf.
1. Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare şi în mijlocul dumnezeilor va judeca.
2. până când veţi judeca cu nedreptate, şi la feţele păcătoşilor veţi căuta?
3. Judecaţi drept pe orfan şi pe sărac şi faceţi dreptate celui
smerit, celui sărman.
4. Mântuiţi pe cel sărman şi pe cel sărac; din mâna păcătosului, iizbăviţi-l.
5. Dar ei n-au cunoscut, nici n-au priceput, ci în întuneric umblă;
strica-se-vor toate rânduielile pământului.
6. Eu am zis: "Dumnezei sunteţi şi toţi fii ai Celui Preaînalt".
7. Dar voi ca nişte oameni muriţi şi ca unul din căpetenii cădeţi.
8. Scoală-Te, Dumnezeule, judecă pământul, că toate neamurile sunt ale Tale.
PSALMUL 82
Un psalm al lui Asaf.
1. Dumnezeule, cine se va asemăna Ţie? Să nu taci, nici să te
linişteşti, Dumnezeule!
2. Că iată, vrăjmaşii tăi s-au întărâtat şi cei ce Te urăsc au ridicat capul.
3. Împotriva poporului tău au lucrat cu vicleşug şi s-au sfătuit
împotriva sfinţilor tăi.
4. Zis-au: "Veniţi să-i pierdem pe ei dintre neamuri şi să nu se mai
pomenească numele lui Israel".
5. că s-au sfătuit într-un gând împotriva lui. Împotriva Ta legământ au făcut:
6. Locaşurile idumeilor şi ismailitenii, Moabul şi agarenii,
7. Gheval şi Amon şi Amalic şi cei de alt neam, cu cei ce locuiesc în Tir.
8. Că şi Asur a venit împreună cu ei, ajutat-au fiilor lui Lot.
9. Fă-le lor ca lui Madian şi lui Sisara, şi ca lui Iavin, la râul Chişon.
10. Pierit-au în Endor; făcutu-s-au ca gunoiul pe pământ.
11. Pune pe căpeteniile lor ca pe Oriv şi Zev şi Zevel şi Salmana, pe
toate căpeteniile lor, care au zis: "Să moştenim noi jertfelnicul lui
Dumnezeu".
12. Dumnezeul meu, pune-i pe ei ca o roată, ca trestia în faţa vântului,
13. Ca focul care arde pădurea, ca văpaia care arde munţii.
14. aşa alungă-i pe ei, în viforul tău şi în urgia Ta.
15. Umple feţele lor de ocară, şi vor căuta faţa Ta, Doamne.
16. să se ruşineze şi să se tulbure în veacul veacului şi să fie
înfruntaţi şi să piară.
17. şi să cunoască ei că numele tău este Domnul. Tu singur eşti Cel
Preaînalt peste tot pământul.
PSALMUL 83
Mai-marelui cântăreţilor; pentru ghitith, fiilor lui Core.
1. cât de iubite sunt locaşurile Tale, Doamne al puterilor!
2. Doreşte şi se sfârşeşte sufletul meu după curţile Domnului; inima
mea şi trupul meu s-au bucurat de
Dumnezeul cel viu.
3. Că pasărea şi-a aflat casă şi turtureaua cuib, unde-şi va pune puii săi:
4. Altarele Tale, Doamne al Puterilor, Împăratul meu şi Dumnezeul meu.
5. Fericiţi sunt cei ce locuiesc în casa Ta; în vecii vecilor Te vor lăuda.
6. Fericit este bărbatul al cărui ajutor este de la Tine, Doamne;
suişuri în inima sa a pus,
7. în valea plângerii, în locul care i-a fost pus. Că binecuvântare va
da Cel ce pune lege;
8. Merge-vor din putere în putere, Arăta-se-va Dumnezeul dumnezeilor în Sion.
9. Doamne, Dumnezeul puterilor, auzi rugăciunea mea! Ascultă,
Dumnezeul lui Iacob!
10. Apărătorul nostru, vezi, Dumnezeule, şi caută Spre faţa unsului tău!
11. Că mai bună este o zi în curţile Tale decât mii. Ales-am a fi
lepădat în Casa lui Dumnezeu, mai vârtos decât a locui în locaşurile
păcătoşilor.
12. Că mila şi adevărul iubeşte Domnul; Dumnezeu har şi slavă va da.
Dumnezeu nu va lipsi de bunătăţi pe cei
ce umblă întru nerăutate.
13. Doamne al puterilor, fericit este omul cel ce nădăjduieşte întru Tine.
PSALMUL 84
Mai-marelui cântăreţilor; fiilor lui Core.
1. Bine ai voit, Doamne, pământului tău, întors-ai robimea lui Iacob.
2. Iertat-ai fărădelegile poporului tău, acoperit-ai toate păcatele lor.
3. Potolit-ai toată mânia Ta; întorsu-Te-ai de cătreiuţimea mâniei Tale.
4. Întoarce-ne pe noi, Dumnezeul mântuirii noastre, şi-ţi întoarce
mânia Ta de la noi.
5. Oare, în veci Te vei mânia pe noi? Sau vei Întinde mânia Ta din neam în neam?
6. Dumnezeule, Tu, întorcându-Te, ne vei dărui viaţă, şi poporul tău
se va veseli de Tine.
7. Arată-ne nouă, Doamne, mila Ta şi mântuirea Ta Dă-ne-o nouă.
8. Auzi-voi ce va grăi întru mine Domnul Dumnezeu; că va grăi pace
peste poporul Său.
9. şi peste cuvioşii săi şi peste cei ce îşi întorc inima Spre dînsul.
10. Dar mântuirea Lui este aproape de cei ce se tem de dînsul, ca să
se sălăşluiască slava în pământul nostru.
11. Mila şi adevărul s-au întâmpinat, dreptatea şi pacea s-au sărutat.
12. Adevărul din pământ a răsărit şi dreptatea din cer a privit.
13. Că Domnul va da bunătate şi pământul nostru îşi va da rodul său;
14. Dreptatea înaintea Lui va merge şi va pune pe cale paşii săi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A UNSPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 7-lea:
Având doctoria pocăinţei, suflete al meu, apropie-te, lăcrimând cu
suSpine şi strigând către Doctorul sufletelor şi al trupurilor:
Scapă-mă, Iubitorule de oameni, de greşelile mele şi mă numără cu
păcătoasa, cu tâlharul şi cu
cel desfrânat, şi-mi dăruieşte, Dumnezeule, iertare păcatelor mele şi
mă mântuieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Pocăinţa vameşului n-am râvnit-o şi lacrimile păcătoasei nu le-am
câştigat căci din pricina orbirii sunt lipsit de
asemenea îndreptare; dar, cu milostivirea Ta, mântuieşte-mă,
Dumnezeule, ca un iubitor de oameni!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preacurată Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, roagă pe Fiul tău
împreună cu Puterile cele de sus, ca să ne
dăruiască iertare de păcate, mai înainte de sfârşit, şi mare milă!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Străluceşte în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Doamne, lumina
cea nestricăcioasă a cunoştinţei
Dumnezeirii Tale şi deschide ochii sufletului nostru Spre cunoaşterea
evangheliceştilor Tale propovăduiri; pune
întru noi şi frica fericitelor Tale porunci, ca astfel călcând cu
totul poftele trupeşti, viaţă duhovnicească să petrecem, cugetând şi
făcând toate cele ce sunt plăcute Ţie. că Tu eşti luminarea şi
sfinţirea şi mântuirea
sufletelor noastre şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A DOUĂSPREZECEA
PSALMUL 85
Un psalm al lui David; o rugăciune.
1. Pleacă, Doamne, urechea Ta şi mă auzi, Că sărac şi Necăjit sunt eu.
2. Păzeşte sufletul meu, căci cuvios sunt; mântuieşte, Dumnezeul meu,
pe robul tău, pe cel ce nădăjduieşte în Tine.
3. Miluieşte-mă, Doamne, că Spre tine voi striga toată ziua. Veseleşte
sufletul robului tău, că Spre tine,
Doamne, am ridicat sufletul meu.
4. Că tu, Doamne, bun şi blând eşti şi mult milostiv tuturor celor ce
Te cheamă pe Tine.
5. Ascultă, Doamne, rugăciunea mea şi ia aminte la glasul cererii mele.
6. în ziua necazului meu, am strigat către Tine, că m-ai auzit.
7. Nu este asemenea Ţie între dumnezei Doamne, şi nici fapte nu sunt
ca faptele Tale.
8. Veni-vor toate neamurile pe care le-ai făcut şi se vor închina
înaintea Ta, Doamne, şi vor slăvi numele tău.
9. că mare eşti Tu, Cel ce faci minuni, Tu eşti singurul Dumnezeu.
10. Povăţuieşte-mă, Doamne, pe calea Ta şi voi merge întru adevărul
tău; veselească-se inima mea, ca să se teamă de numele tău.
11. Lăuda-te-voi, Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima mea şi voi
slăvi numele tău în veac.
12. că mare este mila Ta Spre mine şi ai izbăvit sufletul meu din
iadul cel mai de jos.
13. Dumnezeule, călcătorii de lege s-au sculat asupra mea şi adunarea
celor tari a căutat sufletul meu şi nu Te-au
pus pe Tine înaintea lor.
14. Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti;
îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi adevărat.
15. Caută Spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi
mântuieşte pe fiul slujnicei Tale.
16. fă cu mine semn Spre bine, ca să vadă cei ce mă urăsc! să se
ruşineze, că tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mângâiat.
PSALMUL 86
O cântare fiilor lui Core.
1. Temelia Sionului pe munţii cei sfinţi. Domnul iubeşte porţile
Sionului, mai mult decât toate locaşurile lui Iacob.
2. Lucruri slăvite s-au grăit deSpre tine, cetatea lui Dumnezeu.
3. Aduce-mi-voi aminte de Raav şi de Babilon, între cei ce mă cunosc
pe mine; şi Iată cel de alt neam şi Tirul şi poporul etiopienilor,
aceştia acolo s-au născut.
4. Mamă va zice Sionului omul, şi om s-a născut în el şi însuşi cel
Preaînalt l-a întemeiat pe el.
5. Domnul va povesti în cartea popoarelor şi a căpeteniilor acestora,
ce s-au născut în el.
6. Că în Tine este locaşul tuturor celor ce se veselesc.
PSALMUL 87
Un psalm fiilor lui Core; mai-marelui cântăreţilor, pentru maelet. ca
să răSpundă; Spre pricepere, lui
Etam Ezrahitul.
1. Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta.
2. Să intre înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta Spre ruga Mea, Doamne,
3. că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
4. Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă; ajuns-am ca un om
neajutorat, între cei morţi slobod.
5. Ca nişte oameni răniţi, ce dorm în mormânt, de care nu Ţi-ai mai
adus aminte şi care au fost lepădaţi de la mâna Ta.
6. Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morţii.
7. Asupra mea s-a întărit mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus peste mine.
8. Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor,
9. închis am fost şi n-am putut ieşi. Ochii mei au slăbit de suferinţă.
10. Strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua întins-am către Tine mâinile mele.
11. Oare morţilor vei face minuni? Sau cei morţi se vor scula şi Te
vor lăuda pe Tine?
12. Oare, va Spune cineva în mormânt mila Ta şi adevărul tău în locul pierzării?
13. Oare, se vor cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi dreptatea
Ta în pământ uitat?
14. Iar eu către Tine, Doamne, am strigat şi Dimineaţa rugăciunea mea
Te va Întâmpina.
15. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu şi întorci faţa Ta de la mine?
16. Sărac sunt eu şi în osteneli din tinereţile mele, înălţat am fost,
dar m-am smerit şi m-am mâhnit.
17. Peste mine au trecut mâniile Tale şi înfricoşările Tale m-au tulburat.
18. Înconjuratu-m-au ca apa toată ziua şi m-au cuprins deodată.
19. Depărtat-ai de la mine pe prieteni, şi pe cunoscuţii mei, şi cei
de aproape ai mei s-au făcut neVăzuţi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 88
Un psalm Spre priceperea lui Etam Ezrahitul.
1. Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta.
2. Din neam în neam voi vesti adevărul tău cu gura mea.
3. Că pe veci ai întemeiat mila şi ai aşezat în ceruri adevărul tău,
când ai zis:
4. "Făcut-am legământ cu aleşii Mei, juratu-M-am lui David, robul Meu:
5. până în veac voi întări seminţia ta şi voi zidi din neam în neam
scaunul tău".
6. Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne, şi adevărul tău, în
adunarea sfinţilor.
7. că cine va fi asemenea Domnului în nori şi cine se va asemăna cu
Domnul între fiii lui Dumnezeu?
8. Dumnezeul cel preaslăvit în sfatul sfinţilor, mare şi înfricoşător
este peste cei dimprejurul Lui.
9. Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea Ţie? Tare eşti,
Doamne, şi adevărul tău împrejurul tău.
10. Tu stăpâneşti puterea mării şi mişcarea valurilor ei Tu o potoleşti.
11. Tu ai smerit ca pe un rănit pe cel mândru; cu braţul puterii Tale
ai risipit pe vrăjmaşii Tăi.
12. Ale Tale sunt cerurile şi al tău este pământul; lumea şi plinirea
ei Tu le-ai întemeiat.
13. miazănoapte şi miazăzi Tu ai zidit; Taborul şi Ermonul în numele
tău se vor bucura. braţul tău este cu putere.
14. să se întărească mâna Ta, să se înalţe dreapta Ta. Dreptatea şi
judecata sunt temelia scaunului tău.
15. Mila şi adevărul vor merge înaintea feţei Tale. Fericit este
poporul care cunoaşte strigăt de bucurie;
16. Doamne, în lumina feţei Tale vor merge, şi în numele tău se vor
bucura toată ziua şi întru dreptatea Ta se vor înălţa.
17. Că lauda puterii lor Tu eşti şi întru bună vrerea Ta se va înălţa
puterea noastră.
18. Că al Domnului este Sprijinul şi al Sfântului lui Israel,
Împăratului nostru.
19. Atunci ai grăit în vedenii cuvioşilor tăi şi ai zis: dat-am ajutor
celui puternic, înălţat-am pe cel ales din poporul Meu.
20. Aflat-am pe David, robul Meu; cu untdelemnul cel sfânt al Meu l-am
uns pe el;
21. Pentru că mâna mea îl va ajuta şi braţul Meu îl va întări.
22. Nici un vrăjmaş nu va izbuti împotriva lui şi fiul fărădelegii
nu-i va mai face rău.
23. şi voi tăia pe vrăjmaşii săi de la faţa lui şi pe cei ce-l urăsc
pe el îi voi înfrânge.
24. şi adevărul Meu şi mila Mea cu el vor fi şi în numele Meu se va
înălţa puterea lui.
25. şi voi pune peste mare mâna lui şi peste râuri dreapta lui;
26. Acesta mă va chema: Tatăl meu eşti Tu, Dumnezeul meu şi
Sprijinitorul mântuirii mele.
27. şi îl voi face pe el întâi-născut, mai înalt decât Împăraţii pământului;
28. în veac îi voi păstra mila Mea şi legământul Meu credincios îi va fi.
29. şi voi pune în veacul veacului seminţia lui şi scaunul lui ca
zilele cerului;
30. De vor părăsi fiii lui legea Mea şi, după rânduielile Mele nu vor umbla,
31. De vor nesocoti dreptăţile Mele şi poruncile Mele nu vor păzi,
32. Cerceta-voi cu toiag fărădelegile lor, şi cu bătăi păcatele lor.
33. Iar mila Mea nu o voi depărta de la el, nici nu voi face
strâmbătate întru adevărul Meu,
34. Nici nu voi rupe legământul Meu şi cele ce ies din buzele Mele, nu
le voi schimba.
35. O dată M-am jurat pe sfinţenia Mea. Oare, voi minţi pe David?
Seminţia lui în veac va rămâne
36. şi scaunul lui ca soarele înaintea Mea şi ca luna întocmită în
veac şi martor credincios în cer.
37. Dar Tu ai lepădat, ai defăimat şi ai aruncat pe unsul tău.
38. Stricat-ai legământul robului tău, batjocorit-ai pe pământ sfinţenia lui.
39. Doborât-ai toate gardurile lui, făcut-ai întăriturile lui ruină.
40. Jefuitu-l-au pe el toţi cei ce treceau pe cale, ajuns-a ocară vecinilor săi.
41. Înălţat-ai dreapta vrăjmaşilor lui, veselit-ai pe toţi duşmanii lui.
42. Luat-ai puterea sabiei lui şi nu l-ai ajutat în vreme de război.
43. Nimicit-ai curăţenia lui şi scaunul lui la pământ l-ai doborât.
44. Micşorat-ai zilele vieţii lui, umplutu-l-ai de ruşine.
45. până când, Doamne, Te vei întoarce? până când se va aprinde ca
focul mânia Ta?
46. Adu-ţi aminte de mine; oare, în deşert ai zidit pe toţi fiii oamenilor?
47. Cine este omul ca să trăiască şi să nu vadă moartea şi să-şi
izbăvească sufletul său din mâna iadului?
48. Unde sunt milele Tale cele de demult, Doamne, pe care le-ai jurat
lui David, întru adevărul tău?
49. Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor tăi, pe care o port în
sânul meu, de la multe neamuri.
50. Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara cu care m-au ocărât vrăjmaşii Tăi,
cu care au ocărât paşii unsului tău.
51. Binecuvântat este Domnul în veci. Amin. Amin.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 89
Rugăciunea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
1. Doamne, scăpare, Te-ai făcut nouă în neam şi în neam
2. Mai înainte de ce s-au făcut munţii şi s-a zidit pământul şi lumea,
din veac şi până în veac eşti Tu.
3. Nu întoarce pe om întru smerenie, Tu, Care ai zis: "Întoarceţi-vă,
fii ai oamenilor",
4. Că o mie de ani înaintea ochilor tăi sunt ca ziua de ieri, care a
trecut, şi ca straja nopţii.
5. Nimicnicie vor fi anii lor; Dimineaţa ca iarba va trece.
6. Dimineaţa va înflori şi va trece, seara va cădea, se va întări şi se va usca.
7. Că ne-am sfârşit de urgia Ta şi de mânia Ta ne-am tulburat.
8. Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta, Greşealele noastre
ascunse, la lumina feţei Tale.
9. Că toate zilele noastre s-au împuţinat şi în mânia Ta ne-am stins.
10. Anii noştri s-au socotit ca pânza unui paianjen; zilele anilor
noştri sunt şaptezeci de ani;
11. Iar de vor fi în putere, optzeci de ani, şi ce este mai mult decât
aceştia, osteneală şi durere;
12. Că trece viaţa noastră şi ne vom duce.
13. Cine cunoaşte puterea urgiei Tale şi cine măsoară mânia Ta, după
temerea de Tine?
14. Învaţă-ne să socotim bine zilele noastre, ca să ne îndreptăm
inimile, Spre înţelepciune.
15. Întoarce-Te, Doamne! până când vei sta departe? Mângâie pe robii tăi!
16. Umplutu-ne-am Dimineaţa de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am
veselit în toate zilele vieţii noastre.
17. Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai smerit, pentru anii în
care am Văzut rele.
18. caută Spre robii tăi şi Spre lucrurile Tale şi îndreptează pe fiii lor.
19. şi să fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi, şi
lucrurile mâinilor noastre le îndreptează.
PSALMUL 90
Un psalm al lui David
1. Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul
Dumnezeului cerului se va sălăşlui.
2. Va zice Domnului: "Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea;
Dumnezeul meu, voi nădăjdui Spre dînsul".
3. Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de cuvântul tulburător.
4. Cu Spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca
o armă te va înconjura adevărul Lui.
5. Nu te vei teme, de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,
6. De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.
7. Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar
de tine nu se vor apropia.
8. însă cu ochii tăi vei privi şi răSplătirea păcătoşilor vei vedea.
9. Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare Ţie.
10. Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău.
11. Că îngerilor săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate
căile tale.
12. Pe mâini te vor înălţa ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău.
13. Peste aSpidă şi vasilisc vei păşi şi vei călca peste leu şi peste balaur.
14. "Că Spre Mine a nădăjduit Şi-l voi izbăvi pe el, zice Domnul; îl
voi acoperi pe el, că a cunoscut numele Meu.
15. Striga-va către Mine Şi-l voi auzi pe el; cu dînsul sunt în necaz
Şi-l voi scoate pe el Şi-l voi slăvi.
16. Cu lungime de zile îl voi umple pe el, şi-i voi arăta lui mântuirea Mea".
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A DOUĂSPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 7-lea:
Doamne, Cel ce ai primit lacrimile păcătoasei şi ale lui Petru şi pe
vameşul, care dintru adânc a strigat, l-ai
îndreptat, şi pe mine, cel ce cu umilinţă cad înaintea Ta, îndură-te
Mântuitorule, şi mă mântuieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Milostiveşte-Te Spre mine ca şi Spre vameşul, Doamne, şi ca pe
păcătoasa mă curăţeşte, Stăpâne, şi ca pe canaaneancă mă miluieşte,
după mare mila ta.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Maica Luminii, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, să ne răsară Dimineaţa şi mare milă sufletelor
noastre.
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Doamne, Dumnezeul meu, Cel ce eşti singur bun şi de oameni iubitor,
singur bun şi blând, singur adevărat şi drept, singur îndurat şi
milostiv, să vină puterea Ta peste mine netrebnicul robul tău şi să mă
întărească cu
bunăvestirea dumnezeieştii Tale învăţături! aşa, Stăpâne, Iubitorule
de bine şi Iubitorule de milostivire,
luminează-mi cele dinăuntru ale mele şi toate mădularele, cu voinţa
Ta! Curăţeşte-mă de toată răutatea şi păcatul! Păzeşte-mă neîntinat şi
curat de toată Spurcăciunea şi lucrarea diavolească! Dăruieşte-mi după
bunătatea Ta: lucrurile Tale să cuget, poruncile Tale să gândesc, în
voile Tale să umblu, de frica ta să mă tem şi
cele plăcute Ţie să fac, până la suflarea mea cea mai de pe urmă. Ca
după mila Ta cea negrăită să-mi Păzeşti
împreună trupul şi sufletul, mintea şi cugetul meu, biserică
neSpurcată de orice cursă a potrivnicului. Doamne,
Doamne al meu, acoperă-mă cu milostivirea Ta şi nu mă părăsi pe mine,
păcătosul, necuratul şi nevrednicul
robul tău! Că tu, Doamne, eşti Sprijinitorul meu şi întru Tine este
lauda mea totdeauna şi Ţie slavă înălţăm,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A TREISPREZECEA
PSALMUL 91
Un psalm pentru ziua sâmbetei.
1. Bine este a lăuda pe Domnul şi a cânta numele tău, Preaînalte,
2. A vesti Dimineaţa mila Ta şi adevărul tău în toată noaptea,
3. în psaltire cu zece strune, cu cântece din alăută.
4. Că m-ai veselit, Doamne, întru făpturile Tale şi întru lucrurile
mâinilor Tale mă voi bucura.
5. că s-au Mărit lucrurile Tale, Doamne, adânci cu totul sunt gândurile Tale!
6. Bărbatul nepriceput nu va cunoaşte şi cel neînţelegător nu va
înţelege acestea,
7. Când răsar păcătoşii ca iarba şi se ivesc toţi cei ce fac fărădelegea,
8. ca să piară în veacul veacului. Iar Tu, Preaînalt eşti în veac, Doamne.
9. Că iată vrăjmaşii Tăi, Doamne, vor pieri şi se vor risipi toţi cei
ce lucrează fărădelegea.
10. şi se va înălţa puterea mea ca a inorogului şi bătrâneţile mele
unse din belşug.
11. şi a privit ochiul meu către vrăjmaşii mei şi pe cei vicleni, ce
se ridicau împotriva mea, îi va auzi urechea mea.
12. Dreptul ca finicul va înflori şi ca cedrul cel din Liban se va înmulţi.
13. Răsădiţi fiind în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru vor înflori.
14. încă întru bătrâneţe unse se vor înmulţi şi bine-vieţuind vor fi,
ca să vestească:
15. Drept este Domnul Dumnezeul nostru şi nu este nedreptate întru Dînsul.
PSALMUL 92
O cântare de laudă a lui David. Pentru ziua dinaintea sâmbetei, când
s-a locuit pământul.
1. Domnul a Împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a
Domnul întru putere şi S-a încins,
2. Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti.
3. Gata este scaunul tău de atunci, din veac eşti Tu.
4. Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile glasurile lor,
5. Ridicat-au râurile valurile lor; dar mai mult decât glasul apelor
clocotitoare.
6. Mai mult decât zbuciumul neasemuit al mării, minunat este întru
cele înalte, Domnul.
7. Mărturiile Tale s-au adeverit foarte. Casei Tale se cuvine
sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile.
PSALMUL 93
Un psalm al lui David. Pentru ziua a patra a sâmbetei.
1. Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul răzbunărilor cu
îndrăzneală a grăit.
2. Înalţă-te Cel ce judeci pământul, răSplăteşte răSplătirea celor mândri.
3. până când păcătoşii, Doamne, până când păcătoşii se vor făli?
4. până când vor Spune şi vor grăi nedreptate; Grăi-vor toţi cei ce
lucrează fărădelegea?
5. Pe poporul tău, Doamne, l-au asuprit şi moştenirea Ta au apăsat-o.
6. Pe văduvă şi pe sărac au ucis şi pe orfani i-au omorât.
7. şi au zis: "Nu va vedea, Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui Iacob".
8. Înţelegeţi, dar, cei neînţelepţi din popor, şi cei nebuni,
înţelepţiţi-vă odată!
9. Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare,
nu priveşte?
10. Cel ce pedepseşte neamurile, oare, nu va certa? Cel ce învaţă pe
om cunoştinţă,
11. Domnul, cunoaşte gândurile oamenilor, că sunt deşarte.
12. Fericit este omul pe care îl vei certa, Doamne, şi din legea Ta îl
vei învăţa pe el,
13. Ca să-l linişteşti pe el în zile rele, până ce se va săpa groapa
păcătosului.
14. Că nu va lepăda Domnul pe poporul său şi moştenirea Sa nu o va părăsi,
15. până ce dreptatea se va întoarce, la judecată şi toţi cei cu inima
curată, care se ţin de dînsa.
16. Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc şi cine va
sta împreună cu mine împotriva celor ce lucrează fărădelegea?
17. Că de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puţin de nu s-ar fi sălăşluit
în iad sufletul meu.
18. Când am zis: "S-a clătinat piciorul meu", mila Ta, Doamne, mi-a ajutat mie.
19. Doamne, când s-au înmulţit durerile mele în inima mea, mângâierile
Tale au veselit sufletul meu.
20. Putea-va oare să stea în preajma Ta scaunul pierzătorilor şi al
celor ce uneltesc nelegiuiri împotriva legii?
21. Ei vor prinde în cursă sufletul dreptului şi sânge nevinovat vor osândi.
22. Dar Domnul mi-a fost mie scăpare şi Dumnezeul meu ajutorul nădejdii mele;
23. şi le va răSplăti lor Domnul după fărădelegea lor şi după răutatea
lor îi va pierde pe ei, Domnul Dumnezeul nostru.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 94
O cântare de laudă a lui David.
1. Veniţi să ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu,
Mântuitorul nostru.
2. Să Întâmpinăm faţa Lui întru laudă şi în psalmi să-i strigăm Lui,
3. Că Dumnezeu mare este Domnul şi Împărat mare peste tot pământul.
4. Că în mâna lui sunt marginile pământului şi înălţimile munţilor ale Lui sunt.
5. Că a Lui este marea şi El a făcut-o pe ea, şi uscatul mâinile Lui l-au zidit.
6. Veniţi să ne închinăm şi să cădem înaintea Lui şi să plângem
înaintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi.
7. Că el este Dumnezeul nostru şi noi poporul păşunii Lui şi oile mâinii Lui.
8. O, de I-aţi auzi glasul care zice: "Să nu vă învârtoşaţi inimile voastre,
9. Ca în timpul cercetării, ca în ziua ispitirii în pustie,
10. Unde M-au ispitit părinţii voştri, M-au ispitit şi au Văzut lucrurile Mele.
11. Patruzeci de ani am Urât neamul acesta şi am zis: "Pururea
rătăcesc cu inima".
12. şi ei n-au cunoscut căile Mele, că m-am jurat întru mânia Mea: "Nu
vor intra întru odihna Mea".
PSALMUL 95
O cântare a lui David, când s-a zidit casa, după robie.
1. Cântaţi Domnului cântare nouă, Cântaţi Domnului tot pământul.
2. Cântaţi Domnului, binecuvântaţi numele Lui, binevestiţi din zi în
zi mântuirea Lui.
3. Vestiţi între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui;
4. că mare este Domnul şi lăudat foarte, înfricoşător este mai presus
decât toţi dumnezeii.
5. Că toţi dumnezeii neamurilor sunt idoli; Iar Domnul cerurile a făcut.
6. Laudă şi frumuseţe este înaintea Lui, sfinţenie şi măreţie în
locaşul cel sfânt al Lui.
7. Aduceţi Domnului, seminţiile popoarelor, Aduceţi Domnului slavă şi
cinste; Aduceţi Domnului slava numelui Lui.
8. Aduceţi jertfe şi intraţi în curţile Lui. Închinaţi-vă Domnului în
curtea cea sfântă a Lui.
9. Să tremure de faţa Lui tot pământul. Spuneţi între neamuri că
Domnul a Împărăţit,
10. Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti; judeca-va popoare
întru Dreptate.
11. să se veselească cerurile şi să se bucure pământul, să se zguduie
marea şi toate cele ce sunt întru ea; să se bucure câmpiile şi toate
cele ce sunt pe ele.
12. Atunci se vor bucura toţi copacii pădurii de faţa Domnului, că
vine, vine să judece pământul.
13. Judeca-va lumea întru Dreptate şi popoarele întru adevărul Său.
PSALMUL 96
Un psalm al lui David, când s-a întărit domnia lui.
1. Domnul Împărăţeşte! să se bucure pământul, să se veselească insule multe.
2. Nor şi negură împrejurul Lui, dreptatea şi judecata este temelia
neamului Lui.
3. Foc înaintea Lui va merge şi va arde împrejur pe vrăjmaşii lui.
4. Luminat-au fulgerele Lui lumea; Văzut-a şi s-a cutremurat pământul.
5. Munţii ca ceara s-au topit de faţa Domnului de faţa Domnului a tot pământul.
6. Vestit-au cerurile dreptatea Lui şi au Văzut toate popoarele slava Lui.
7. să se ruşineze toţi cei ce se închină chipurilor cioplite şi se
laudă cu idolii lor.
8. Închinaţi-vă Lui toţi îngerii Lui; auzit-a şi s-a veselit Sionul.
9. şi s-au bucurat fiicele Iudeii pentru judecăţile Tale, Doamne.
10. că Tu eşti Domnul cel Preaînalt peste tot pământul; înălţatu-Te-ai
foarte, mai presus decât toţi dumnezeii.
11. Cei ce iubiţi pe Domnul, Urâţi răul; Domnul Păzeşte sufletele
cuvioşilor Lui; din mâna păcătosului îi va izbăvi pe ei.
12. Lumină a răsărit dreptului, şi celor drepţi cu inima, veselie.
13. Veseliţi-vă, drepţilor, în Domnul şi Lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 97
Un psalm al lui David.
1. Cântaţi Domnului cântare nouă, că lucruri minunate a făcut Domnul.
2. Mântuitu-l-a pe el dreapta Lui şi braţul cel sfânt al Lui.
3. Cunoscută a făcut Domnul mântuirea Sa; înaintea neamurilor a
descoperit dreptatea Sa.
4. Pomenit-a mila Sa lui Iacob şi adevărul Său casei lui Israel;
5. Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru.
6. Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul; Cântaţi şi vă bucuraţi şi Cântaţi.
7. Cântaţi Domnului cu alăută, cu alăută şi în sunet de psaltire;
8. Cu trâmbiţe şi în sunet de corn, strigaţi înaintea Împăratului şi Domnului.
9. să se zguduie marea şi plinirea ei, lumea şi cei ce locuiesc în ea.
10. râurile vor bate din palme, deodată, munţii se vor bucura de faţa
Domnului, că vine, vine să judece pământul.
11. Judeca-va lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire.
PSALMUL 98
Un psalm al lui David.
1. Domnul Împărăţeşte: Să tremure Popoarele; şade pe heruvimi: să se
cutremure pământul.
2. Domnul în Sion este mare şi înalt peste toate popoarele.
3. să se laude numele tău cel mare, că înfricoşător şi sfânt este. şi
cinstea Împăratului iubeşte dreptatea.
4. Tu ai întemeiat dreptatea; judecată şi dreptate în Iacob, Tu ai făcut.
5. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi aşternutului
picioarelor Lui, că sfânt este!
6. Moise şi Aaron, între Preoţii Lui şi Samuel, între cei ce cheamă numele Lui.
7. Chemat-au pe Domnul şi El i-a auzit pe ei, în stâlp de nor grăia către ei;
8. Căci păzeau Mărturiile Lui şi poruncile pe care le-a dat lor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai
milostivit de ei şi ai răSplătit toate faptele lor.
10. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi în Muntele cel
sfânt al Lui, că sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru!
PSALMUL 99
Un psalm al lui David; Spre laudă.
1. Strigaţi Domnului tot pământul, Slujiţi Domnului cu veselie,
intraţi înaintea Lui cu bucurie.
2. Cunoaşteţi că Domnul, El este Dumnezeul nostru; El ne-a făcut pe
noi şi nu noi.
3. Iar noi, poporul Lui şi oile păşunii Lui. Intraţi pe porţile Lui cu
laudă şi în curţile Lui cu cântări Lăudaţi-L pe El.
4. Cântaţi numele Lui, Că bun este Domnul; în veac este mila Lui şi
din neam în neam adevărul Lui.
PSALMUL 100
Un psalm al lui David.
1. Mila şi judecata Ta voi cânta Ţie, Doamne.
2. cânta-voi şi voi merge, cu pricepere, în cale fără prihană. Când
vei veni la mine?
3. Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în casa mea.
4. N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe călcătorii de
lege i-am Urât.
5. Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel rău, care se depărta
de mine, nu l-am cunoscut.
6. Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit.
7. Cu cel mândru cu ochiul şi nesăţios cu inima, cu acela n-am mâncat.
8. Ochii mei sunt peste credincioşii pământului, ca să şadă ei
împreună cu mine. Cel ce umbla pe cale fără
prihană, acela îmi slujea.
9. Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu
va sta înaintea ochilor mei.
10. în dimineţi voi judeca pe toţi păcătoşii pământului, ca să
nimicesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A TREISPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 4-lea:
Cu ochi milostiv, vezi Doamne, smerenia mea: căci câte puţin viaţa mea
se cheltuieşte şi din fapte nu-mi pot
aştepta mântuirea. Pentru aceasta mă rog: vezi Doamne, cu ochi
milostiv, smerenia mea şi mă mântuieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Ca şi cum ar fi de faţă Judecătorul, grijeşte-te, suflete, şi-ţi adu
aminte de ceasul zilei celei înfricoşătoare, că judecata e fără de
milă celor ce n-au făcut milă. De aceea strig către Hristos Dumnezeu:
Cunoscătorule de
inimi, greşit-am! Ci, înainte de a mă osândi, mântuieşte-mă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Luând aminte, Hristoase, la ziua şi ceasul judecăţii Tale celei
înfricoşătoare, groaznice şi nemitarnice, tremur ca
un făcător de rele, căci am lucruri de ruşine, şi fapte rele, pe care
eu singur le-am lucrat cu sârguinţă. Pentru
aceasta cad înaintea Ta cu frică, strigând cu durere: Pentru
rugăciunile celei ce Te-a născut, mult-Milostive,
mântuieşte-mă!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Doamne Sfinte, Cel ce locuieşti întru cele înalte şi cu ochiul tău cel
a toate văzător priveşti Spre toată zidirea,
înaintea Ta am plecat grumazul sufletului şi trupului şi Ţie ne rugăm,
Sfinte al sfinţilor: tinde-ţi mâna Ta cea
neVăzută din sfânt locaşul tău şi ne binecuvintează pe noi, pe toţi şi
orice Ţi-am greşit cu voie sau fără de voie,
ca un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne şi
bunătăţile Tale cele din lume! Că ţie se cuvine
a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A PAISPREZECEA
PSALMUL 101
Rugăciunea unui sărac mâhnit, care-şi îndreptează înaintea Domnului ruga sa.
1. Doamne, auzi rugăciunea mea, şi strigarea mea, la Tine să ajungă!
2. Să nu întorci faţa Ta de la mine; în orice zi mă necăjesc, pleacă
Spre mine urechea Ta!
3. în orice zi Te voi chema, degrab auzi-mă!
4. că s-au stins ca fumul zilele mele şi oasele mele ca uscăciunea s-au făcut.
5. Rănită este inima mea şi s-a uscat ca iarba; Că am uitat să-mi
mănânc pâinea mea.
6. De glasul suSpinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea.
7. Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustie; ajuns-am ca bufniţa din dărâmături.
8. Privegheat-am şi am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiş.
9. Toată ziua m-au ocărât vrăjmaşii mei şi cei ce mă lăudau, împotriva
mea se jurau.
10. Că cenuşă am mâncat în loc de Pâine şi băutura mea cu plângere am
amestecat-o,
11. Din pricina urgiei Tale şi a mâniei Tale; că, ridicându-mă eu, m-ai surpat.
12. Zilele mele ca umbra s-au plecat şi eu ca iarba m-am uscat.
13. Iar Tu, Doamne, în veac rămâi şi pomenirea Ta din neam în neam.
14. Sculându-Te, vei milui Sionul, că vremea este să-l miluieşti pe
el, că a venit vremea.
15. Că au iubit robii tăi pietrele lui şi de ţărâna lui le va fi milă.
16. şi se vor teme neamurile de numele Domnului şi toţi Împăraţii
pământului de slava Ta.
17. Că va zidi Domnul Sionul şi se va arăta întru slava Sa.
18. Căutat-a Spre rugăciunea celor smeriţi şi n-a dispreţuit cererea lor.
19. să se scrie acestea pentru neamul ce va să vină şi poporul ce se
zideşte va lăuda pe Domnul;
20. Că a privit din înălţimea cea sfântă a Lui, Domnul din cer pe
pământ a privit,
21. ca să audă suSpinul celor ferecaţi, să dezlege pe fiii celor omorâţi,
22. Să vestească în Sion numele Domnului şi lauda Lui în Ierusalim,
23. Când se vor aduna popoarele împreună şi Împărăţiile, ca să
slujească Domnului.
24. Zis-am către Dumnezeu în calea tăriei Lui: Vesteşte-mi puţinătatea
zilelor mele.
25. Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că anii tăi, Doamne, sunt din
neam în neam.
26. dintru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat, şi lucrul
mâinilor Tale sunt cerurile.
27. Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne, şi toţi ca o haină se vor
învechi şi ca un veşmânt îi vei schimba şi se vor schimba.
28. Dar Tu acelaşi eşti şi anii tăi nu se vor Împuţina.
29. Fiii robilor tăi vor locui pământul lor şi seminţia lor în veac va propăşi.
PSALMUL 102
1. Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul, şi toate cele dinlăuntrul
meu, numele cel sfânt al Lui.
2. Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul, şi nu uita toate răSplătirile Lui.
3. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale; pe Cel ce vindecă
toate bolile tale.
4. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta; pe Cel ce te
încununează cu milă şi cu îndurări.
5. Pe Cel ce umple de bunătăţi dorirea ta; înnoi-se-vor ca ale
vulturului tinereţile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se
face strâmbătate.
7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile sale.
8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-Răbdător şi mult-Milostiv.
9. Nu până în sfârşit Se va iuţi, nici în veac Se va mânia.
10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile
noastre a răSplătit nouă,
11. Că după înălţimea cerului de la pământ, a întărit Domnul mila Sa
Spre cei ce se tem de dînsul.
12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de
la noi fărădelegile noastre.
13. în ce chip miluieşte Tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce
se tem de dînsul.
14. Că El a cunoscut zidirea noastră; adusu-şi-a aminte că ţărână suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului, aşa va înflori.
16. Că duh a trecut printr-însul şi nu va fi şi nu-şi va mai cunoaşte
încă locul Său.
17. Iar mila Domnului din veac şi până în veac, Spre cei ce se tem de dînsul;
18. şi dreptatea Lui Spre fiii fiilor, Spre cei ce păzesc aşezământul
de lege al Lui
19. şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul
în cer a gătit Scaunul Său şi Împărăţia Lui
peste toţi stăpâneşte.
20. Binecuvântaţi pe Domnul, toţi îngerii Lui, cei puternici la
vârtute, care faceţi cuvântul Lui şi Auziţi glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care
faceţi voia Lui.
22. Binecuvântaţi pe Domnul, toate lucrurile Lui; în tot locul
stăpânirii Lui, binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 103
Un psalm al lui David
1. Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu,
Măritu-Te-ai foarte!
2. întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce Te
îmbraci cu lumina ca şi cu o haină;
3. Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de
deasupra ale lui;
4. Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor;
5. Cel ce faci pe îngerii tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc;
6. Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui, şi nu se va clătina
în veacul veacului.
7. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi vor sta ape.
8. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului tău se vor înfricoşa.
9. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.
10. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să
acopere pământul.
11. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape;
12. Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli.
13. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas.
14. Cel ce adapi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul
lucrurilor Tale se va sătura pământul.
15. Cel ce răsari iarba dobitoacelor şi verdeaţa Spre slujba oamenilor;
16. ca să scoată Pâine din pământ şi vinul veseleşte inima omului;
17. ca să veselească faţa cu untdelemn şi Pâinea inima omului o întăreşte.
18. sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai
sădit; acolo păsările îşi vor face cuib.
19. Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost
cerbilor, stâncile scăpare iepurilor.
20. Făcut-ai luna Spre vremi; soarele şi-a cunoscut apusul Său.
21. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii;
22. Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor.
23. răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.
24. ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara.
25. cât s-au Mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai
făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.
26. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare,
cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari.
27. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să
se joace în ea.
28. Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.
29. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor
umple de bunătăţi.
30. Dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi
se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
31. Trimite-vei duhul tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului.
32. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
33. Cel ce caută Spre pământ Şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce
se atinge de munţi şi fumegă.
34. cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi.
35. Plăcute să-i fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.
36. Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai
fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 104
Aliluia
1. Lăudaţi pe Domnul şi chemaţi numele Lui; vestiţi între neamuri lucrurile Lui.
2. Cântaţi-I Şi-l Lăudaţi pe El; Spuneţi toate minunile Lui.
3. Lăudaţi-vă cu numele cel sfânt al Lui; veselească-se inima celor ce
caută pe Domnul.
4. Căutaţi pe Domnul şi vă întăriţi; căutaţi faţa Lui, pururea.
5. Aduceţi-vă aminte de minunile Lui, pe care le-a făcut; de minunile
Lui şi de judecăţile gurii Lui.
6. Seminţia lui Avraam, robii Lui, fiii lui Iacob, aleşii Lui.
7. Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în tot pământul judecăţile Lui.
8. Adusu-şi-a aminte în veac de legământul Lui, de cuvântul pe care
L-a poruncit într-o mie de neamuri,
9. Pe care l-a încheiat cu Avraam şi de jurământul său lui Isaac.
10. şi l-a pus pe el lui Iacob, Spre poruncă, şi lui Israel legătură veşnică,
11. Zicând: "Ţie îţi voi da pământul Canaan, partea moştenirii tale".
12. Atunci, când erau ei puţini la număr şi străini în pământul lor
13. şi au trecut de la un neam la altul, de la o Împărăţie la un alt popor,
14. N-a lăsat om, să le facă strâmbătate şi a certat pentru ei pe
Împăraţi, zicându-le:
15. "Nu vă atingeţi de unşii Mei şi nu vicleniţi împotriva profeţilor Mei".
16. şi a chemat foamete pe pământ şi a sfărâmat paiul de grâu.
17. Trimis-a înaintea lor om; rob a fost rânduit Iosif.
18. Smeritu-l-au, punând în obezi picioarele lui; prin fier a trecut
sufletul lui, până ce a venit cuvântul Lui.
19. Cuvântul Domnului l-a aprins pe el; trimis-a Împăratul şi l-a
slobozit, căpetenia poporului şi l-a liberat pe el.
20. Pusu-l-a pe el domn casei lui şi căpetenie peste toată avuţia lui,
21. ca să înveţe pe căpeteniile lui, ca pe sine însuşi, şi pe bătrânii
lui să-i înţelepţească.
22. şi a intrat Israel în Egipt şi Iacob a locuit ca străin, în
pământul lui Ham.
23. şi a înmulţit pe poporul lui foarte şi l-a întărit pe el mai mult
decât pe vrăjmaşii lui.
24. Întors-a inima lor, ca să urască pe poporul său, ca să viclenească
împotriva robilor săi.
25. Trimis-a pe Moise robul său, pe Aaron, pe care l-a ales.
26. Pus-a întru ei cuvintele semnelor Lui şi ale minunilor Lui în
pământul lui Ham.
27. Trimis-a întuneric, şi i-a întunecat, căci au amărât cuvintele Lui;
28. Prefăcut-a apele lor în sânge şi a omorât peştii lor;
29. Scos-a pământul lor broaşte în cămările Împăraţilor lor.
30. Zis-a şi a venit muscă câinească şi mulţime de muşte în toate hotarele lor.
31. Pus-a în ploile lor grindină, foc arzător în pământul lor;
32. şi a bătut viile lor şi smochinii lor şi a sfărâmat pomii hotarelor lor.
33. Zis-a şi a venit lăcustă şi omidă fără număr.
34. şi a mâncat toată iarba în pământul lor şi a mâncat rodul pământului lor.
35. şi a bătut pe toţi întâii-născuţi din pământul lor, pârga întregii
lor osteneli.
36. şi i-a scos pe ei cu arginţi şi cu aur şi nu era în seminţiile lor bolnav.
37. Veselitu-s-a Egiptul la ieşirea lor, că frica de ei îi cuprinsese.
38. Întins-a nor Spre acoperirea lor şi foc ca să le lumineze noaptea.
39. Cerut-au şi au venit prepeliţe, şi cu Pâine cerească i-a săturat pe ei.
40. DeSpicat-a piatra şi au curs ape şi au curs râuri în pământ fără de apă.
41. Că şi-a adus aminte de cuvântul cel sfânt al Lui, Spus lui Avraam,
robul Lui.
42. şi a scos pe poporul său, întru bucurie, şi pe cei aleşi ai săi,
întru veselie.
43. şi le-a dat lor ţările neamurilor şi ostenelile popoarelor au moştenit,
44. ca să păzească dreptăţile Lui şi legea Lui s-o ţină.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A PAISPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 8-lea:
Ca păcătoasa cad înaintea Ta, ca să dobândesc iertare şi, în loc de
mir, îţi aduc lacrimi din inimă, ca să mă
miluieşti ca pe aceea, Mântuitorule, şi să-mi dai iertare păcatelor,
căci şi eu, ca şi dînsa, strig către Tine:
izbăveşte-mă de întinăciunea faptelor mele.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
De ce nu-ţi aduci aminte de moarte, suflete al meu? De ce nu te
întorci de acum la îndreptare, mai înainte Până
ce nu sună trâmbiţa de judecată? Căci atunci nu va mai fi vreme de
pocăinţă. Adu-ţi aminte de vameşul şi de
femeia cea păcătoasă, care strigau: greşit-am, Doamne! Miluieşte-mă!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară, ceea ce cu adevărat ai
întrecut cu naşterea ta şi puterile cereşti,
neîncetat te mărim pe tine, cei ce prin tine ne îmbogăţim în Dumnezeu.
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Îţi Mulţumim, Doamne, Dumnezeul mântuirii noastre, căci toate le faci
pentru binele vieţii noastre. Că ne-ai
odihnit în partea de noapte ce a trecut şi ne-ai pus la închinarea
cinstitului şi slăvitului tău nume. Pentru aceasta
ne rugăm, Doamne, Dă-ne dar şi putere să ne învrednicim a-ţi cânta Ţie
cu înţelegere, a ne ruga de-a pururea şi
totdeauna a căuta la Tine, Mântuitorule şi Făcătorule de bine al
sufletelor noastre, lucrând cu frică şi cu
cutremur la mântuirea noastră. Ascultă-ne, dar, Îndurate şi ne
miluieşte pe noi! Zdrobeşte sub picioarele noastre
pe vrăjmaşii noştri neVăzuţi şi războinici! Primeşte Mulţumirile
noastre cele după putere! Dă-ne dar şi putere
să ne deschidem gurile noastre şi ne învaţă îndreptările Tale, că nu
ştim ce să cerem, nici să ne rugăm cum se
cuvine, de nu ne vei povăţui Tu, Doamne, cu Duhul tău cel Sfânt. şi
orice am greşit până întru acest ceas, cu cuvântul sau cu lucrul sau
cu gândul, cu voie sau fără de voie, lasă, curăţă şi iartă, Doamne, Că
de te vei uita la
fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că numai Tu singur
eşti sfânt, ajutător puternic şi Sprijinitorul vieţii noastre, şi pe
Tine Te binecuvântăm întru toţi vecii. Amin.
CATISMA A CINCISPREZECEA
PSALMUL 105
Aliluia
1. Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
2. Cine va grăi puterile Domnului, cine va face auzite toate laudele Lui?
3. Fericiţi cei ce păzesc judecata şi fac dreptate, în toată vremea.
4. Adu-ţi aminte de noi Doamne, întru bunăvoinţa Ta faţă de poporul
tău; cercetează-ne pe noi cu mântuirea Ta,
5. ca să vedem întru bunătăţi pe aleşii tăi, să ne bucurăm de veselia
poporului tău şi să ne lăudăm cu moştenirea Ta.
6. Păcătuit-am cu părinţii noştri, nelegiuit-am, făcut-am strâmbătate.
7. Părinţii noştri în Egipt n-au înţeles minunile Tale. nu şi-au adus
aminte de mulţimea milei Tale şi Te-au
amărât când s-au suit la Marea Roşie.
8. Dar i-a mântuit pe ei pentru numele său, ca să facă Cunoscută puterea Lui.
9. şi a certat Marea Roşie şi a secat-o şi i-a condus pe ei prin
adâncul mării ca prin pustie;
10. El i-a scos pe ei din mâna celor ce-i urau şi i-a izbăvit pe ei
din mâna vrăjmaşului;
11. şi a acoperit apa pe cei ce-i asupreau pe ei; nici unul din ei n-a rămas.
12. şi au crezut în cuvintele Lui şi au cântat laudă Lui;
13. Dar degrab au uitat lucrurile Lui şi n-au suferit sfatul Lui;
14. Ci au fost cuprinşi de mare poftă în pustie, şi au ispitit pe
Dumnezeu, în loc fără de apă.
15. şi le-a împlinit cererea lor şi a săturat sufletele lor.
16. şi au mâniat pe Moise în tabără şi pe Aaron, sfântul Domnului.
17. S-a deschis pământul şi a înghiţit pe Datan şi a acoperit adunarea
lui Aviron.
18. şi s-a aprins foc în adunarea lor, văpaie a ars pe păcătoşi.
19. şi au făcut viţel în Horeb şi s-au închinat idolului.
20. şi au schimbat slava Lui întru asemănare de viţel, care mănâncă iarbă.
21. Au uitat pe Dumnezeu, Care i-a izbăvit pe ei, Care a făcut lucruri
mari în Egipt;
22. Lucruri minunate în pământul lui Ham şi înfricoşătoare în Marea Roşie.
23. Atunci a zis să-i piardă pe dînşii, şi i-ar fi pierdut, dacă
Moise, alesul Lui, n-ar fi stat înaintea feţei Lui ca să întoarcă
mânia Lui şi să nu-i piardă.
24. Apoi au dispreţuit pământul cel dorit şi n-au crezut în cuvântul Lui,
25. Ci au cârtit în corturile lor şi n-au ascultat glasul Domnului.
26. Atunci El a ridicat mâna Sa asupra lor, ca să-i doboare pe ei în pustie
27. şi să doboare sămânţa lor întru neamuri şi să-i risipească pe ei
în toate părţile.
28. Au jertfit lui Baal-Peor şi au mâncat jertfele morţilor
29. şi L-au întărâtat pe El cu faptele lor şi au murit Mulţi dintre ei.
30. Dar a stat Finees şi L-a îmblânzit şi a încetat bătaia
31. şi i s-a socotit lui întru Dreptate, din neam în neam până în veac.
32. Apoi L-au mâniat pe El la apa certării, Moise a suferit pentru ei,
33. Că au amărât duhul lui şi a grăit nesocotit cu buzele lui.
34. N-au nimicit neamurile de care le-a pomenit Domnul;
35. Ci s-au amestecat cu neamurile şi au deprins lucrurile lor
36. şi au slujit idolilor lor şi s-au smintit.
37. şi au jertfit pe fiii lor şi pe fetele lor idolilor,
38. Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor lor şi al fetelor lor,
pe care i-au jertfit idolilor din Canaan şi s-a
Spurcat pământul de sânge.
39. S-au pângărit de lucrurile lor şi s-au desfrânat cu faptele lor.
40. Atunci S-a aprins de mânie Domnul împotriva poporului său şi a
Urât moştenirea Sa.
41. şi i-a dat pe ei în mâinile neamurilor şi i-au stăpânit pe ei cei
ce-i urau pe ei.
42. Vrăjmaşii lor i-au asuprit pe ei şi au fost neFericiţi sub mâinile lor.
43. De multe ori Domnul i-a izbăvit pe ei, dar ei L-au amărât pe El cu
sfatul lor şi i-a umilit pentru fărădelegile lor.
44. Dar Domnul i-a Văzut când se necăjeau ei, a auzit rugăciunea lor,
45. şi şi-a adus aminte de legământul Lui şi S-a căit după mulţimea milei Sale;
46. şi le-a dat să găsească milă, înaintea celor ce i-au robit pe ei.
47. Izbăveşte-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi ne adună din neamuri,
ca să lăudăm numele cel sfânt al tău şi să ne fălim cu lauda Ta.
48. Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac şi până în
veac. Tot poporul să zică: Amin. Amin.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 106
Aliluia
1. Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
2. Să spună cei iizbăviţi de Domnul, pe care i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului.
3. Din ţări i-a adunat pe ei, de la răsărit şi de la apus, de la
miazănoapte şi de la miazăzi.
4. Rătăcit-au în pustie, în pământ fără de apă şi cale Spre cetatea de
locuit n-au găsit.
5. Erau flămânzi şi Însetaţi; sufletul lor într-înşii se sfârşea;
6. Dar au strigat către Domnul, în necazurile lor, şi din nevoile lor
i-a izbăvit pe ei
7. şi i-a povăţuit pe cale dreaptă, ca să meargă Spre cetatea de locuit.
8. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe
care le-a făcut fiilor oamenilor.
9. Că a săturat suflet Însetat, şi suflet flămând a umplut de bunătăţi.
10. şedeau în întuneric şi în umbra morţii; erau ferecaţi de sărăcie şi de fier,
11. Pentru Că au amărât cuvintele Domnului şi sfatul celui Preaînalt
au întărâtat.
12. El a umilit întru osteneli inima lor; slăbit-au şi nu era cine să le ajute;
13. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor
i-a izbăvit pe ei.
14. şi i-a scos pe ei din întuneric şi din umbra morţii şi legăturile
lor le-a rupt.
15. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe
care le-a făcut fiilor oamenilor.
16. Că a sfărâmat porţi de aramă şi zăvoare de fier a frânt
17. şi i-a ajutat să iasă din calea fărădelegii lor, căci pentru
fărădelegile lor au fost umiliţi.
18. Urât-a sufletul lor orice mâncare şi s-au apropiat de porţile morţii.
19. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor
i-a izbăvit.
20. Trimis-a cuvântul Său şi i-a vindecat pe ei, şi i-a izbăvit pe ei
din stricăciunile lor.
21. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe
care le-a făcut fiilor oamenilor.
22. şi să-i jertfească Lui jertfă de laudă şi să vestească lucrurile
Lui, întru bucurie.
23. Cei ce se pogoară la mare în corăbii, cei ce-şi fac lucrarea lor
în ape multe,
24. Aceia au Văzut lucrurile Domnului şi minunile Lui întru adânc.
25. El a zis şi s-a pornit vânt furtunos şi s-au înălţat valurile mării.
26. Se urcau până la ceruri şi se pogorau până în adâncuri, iar
sufletul lor întru primejdii încremenea.
27. Se tulburau şi se clătinau ca un om beat şi toată priceperea lor a pierit.
28. Dar au strigat către Domnul, în necazurile lor, şi din nevoile lor
i-a izbăvit
29. şi i-a poruncit furtunii şi s-a liniştit şi au tăcut valurile mării.
30. şi s-au veselit ei, că s-au liniştit valurile şi Domnul i-a
povăţuit pe ei la limanul dorit de ei.
31. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe
care le-a făcut fiilor oamenilor.
32. Înălţaţi-L pe El în adunarea poporului şi în scaunul bătrânilor
Lăudaţi-L pe El.
33. Prefăcut-a râurile în pământ pustiu, izvoarele de apă în pământ însetat
34. şi pământul cel roditor în pământ sărat, din pricina celor ce
locuiesc pe el.
35. Prefăcut-a pustiul în iezer de ape, iar pământul cel fără de apă
în izvoare de ape;
36. şi a aşezat acolo pe cei flămânzi şi au zidit cetate de locuit.
37. şi au semănat ţarine şi au sădit vii şi au strâns belşug de roade.
38. şi i-a binecuvântat pe ei şi s-au înmulţit foarte şi vitele lor nu
le-a împuţinat.
39. şi iarăşi au fost împuţinaţi şi chinuiţi de apăsarea necazurilor
şi a durerii.
40. Aruncat-a dispreţ asupra căpeteniilor lor şi i-a rătăcit pe ei în
loc neumblat şi fără de cale.
41. Dar pe sărac l-a izbăvit de sărăcie şi i-a pus pe ei ca pe nişte
oi de moştenire.
42. Vedea-vor drepţii şi se vor veseli şi toată fărădelegea îşi va
astupa gura ei.
43. Cine este înţelept va păzi acestea şi va pricepe milele Domnului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 107
Un psalm al lui David.
1. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea; cânta-voi şi
voi lăuda întru inima mea.
2. Deşteaptă-te slava mea! Deşteaptă-te psaltire şi alăută!
Deştepta-mă-voi Dimineaţa.
3. Lăuda-te-voi între popoare, Doamne, cânta-voi Ţie între neamuri,
4. Că mai mare decât cerurile este mila Ta şi până la nori adevărul tău.
5. Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta,
ca să se izbăvească cei plăcuţi ai tăi
6. Mântuieşte-mă cu dreapta Ta şi mă auzi. Dumnezeu a grăit în locul
cel sfânt al Lui:
7. "Înălţa-mă-voi şi voi împărţi Sichemul şi Valea Suchot o voi măsura.
8. Al Meu este Galaad şi al Meu este Manase, şi Efraim, Sprijinul capului Meu;
9. Iuda, legiuitorul Meu; Moab, vas al Spălării Mele;
10. Spre Idumeea voi arunca încălţămintea Mea. Mie cei de alt neam Mi
s-au supus".
11. Cine mă va duce la cetatea întărită? Cine mă va povăţui până în Idumeea?
12. Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepădat pe noi? Oare, nu vei
ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
13. Dă-ne nouă ajutor, ca să ieşim din necaz, că deşartă este
izbăvirea cea de la oameni.
14. Cu Dumnezeu vom birui şi El va nimici pe vrăjmaşii noştri.
PSALMUL 108
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. Dumnezeule, lauda mea n-o ţine sub tăcere. Că gura păcătosului şi
gura vicleanului asupra mea s-au deschis.
2. Grăit-au împotriva mea cu limbă vicleană şi cu cuvinte de ură m-au
înconjurat şi s-au luptat cu mine în zadar.
3. în loc să mă iubească, mă cleveteau, iar eu mă rugam.
4. Pus-au împotriva mea rele în loc de bune şi ură în locul iubirii mele.
5. Pune peste dînsul pe cel păcătos şi diavolul să stea de-a dreapta lui.
6. Când se va judeca să iasă osândit, iar rugăciunea lui să se prefacă în păcat.
7. Să fie zilele lui puţine şi dregătoria lui să o ia altul;
8. Să ajungă copiii lui orfani şi femeia lui văduvă;
9. Să fie strămutaţi copiii lui şi să cerşească; să fie scoşi din
curţile caselor lor;
10. Să smulgă cămătarul toată averea lui; să răpească străinii ostenelile lui;
11. Să nu aibă Sprijinitor şi nici orfanii lui miluitor;
12. Să piară copiii lui şi într-un neam să se stingă numele lui;
13. să se pomenească fărădelegea părinţilor lui înaintea Domnului şi
păcatul maicii lui să nu se şteargă;
14. Să fie înaintea Domnului pururea şi să piară de pe pământ
pomenirea lui, pentru că nu şi-a adus aminte să facă milă.
15. şi a prigonit pe cel sărman, pe cel sărac şi pe cel smerit cu
inima, ca să-l omoare.
16. şi a iubit blestemul şi va veni asupra lui; şi n-a voit
binecuvântarea şi se va îndepărta de la el.
17. şi s-a îmbrăcat cu blestemul ca şi cu o haină, şi a intrat ca apa
înăuntrul lui şi ca untdelemnul în oasele lui.
18. Să-i fie lui ca o haină cu care se îmbracă şi ca un brâu cu care
pururea se încinge.
19. Aceasta să fie răSplata celor ce mă clevetesc pe mine înaintea
Domnului şi grăiesc rele împotriva sufletului meu.
20. Dar Tu, Doamne, fă cu mine milă, pentru numele tău, Că bună este mila Ta.
21. Izbăveşte-mă, Că sărac şi sărman sunt eu şi inima mea s-a tulburat
în lăuntrul meu.
22. Ca umbra ce se înclină m-am trecut; ca bătaia de aripi a lăcustelor tremur.
23. Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de lipsa
untdelemnului
24. şi eu am ajuns lor ocară. M-au Văzut şi au clătinat cu capetele lor.
25. Ajută-mă, Doamne, Dumnezeul meu, mântuieşte-mă, după mila Ta
26. şi să cunoască ei că mâna Ta este aceasta şi Tu, Doamne, ai făcut-o pe ea.
27. Ei vor blestema şi Tu vei binecuvânta. Cel ce se scoală împotriva
mea să se ruşineze, iar robul tău să se veselească.
28. să se îmbrace cei ce mă clevetesc pe mine cu ocară şi cu ruşinea
lor ca şi cu un veşmânt să se învelească.
29. Lăuda-voi pe Domnul foarte, cu gura mea, şi în mijlocul multora îl
voi preamări pe El,
30. Că a stat de-a dreapta săracului, ca să izbăvească sufletul lui de
cei ce-l prigonesc.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A CINCISPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul 1:
Cât de mare e noianul greşelilor mele, Mântuitorule, şi mă afund
cumplit în păcatele mele. Dă-mi mâna, ca lui Petru, Doamne, şi mă
mântuieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Pentru gânduri şi fapte rele am fost osândit, Mântuitorule!
Dăruieşte-mi gând de pocăinţă, Dumnezeule, ca să strig: Miluieşte-mă,
Bunule şi Făcătorule de bine, şi mă mântuieşte.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Fecioară de Dumnezeu fericită şi cu totul nevinovată, curăţeşte-mă pe
mine, ticălosul, care sunt întinat şi pângărit de faptele mele cele
rele şi de gândurile Spurcate, Maică preacurată, preacinstită şi cu
totul sfântă şi pururea fecioară!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Tu eşti ajutorul meu şi în mâinile
Tale sunt; ajută-mi şi Nu mă lăsa să-ţi
greşesc, că sunt rătăcit! Nu mă lăsa să umblu după voia trupului meu
şi nu mă trece cu vederea, că sunt bolnav,
Doamne! Tu cunoşti ce-mi este de folos. Nu mă lăsa să pier pentru
păcatele mele! Nu mă părăsi, Doamne, nici
nu Te depărta de la mine, că Spre tine am nădăjduit! Învaţă-mă să fac
voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu!
Vindecă-mi sufletul, Că am greşit Ţie! Mântuieşte-mă pentru mila Ta,
că înaintea Ta sunt toţi cei ce au necaz pe
mine! Altă scăpare n-am, Doamne, fără numai pe Tine! să se ruşineze
dar, toţi cei ce se scoală asupra mea şi cei ce caută sufletul meu ca
să-l piardă! Că numai Tu singur eşti puternic, Doamne, întru toate, şi
a Ta este
slava, în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A ŞAISPREZECEA
PSALMUL 109
Un psalm al lui David.
1. Zis-a Domnul Domnului Meu: "şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune
pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale".
2. Toiagul puterii Tale ţi-l va trimite Domnul din Sion, zicând:
"Stăpâneşte în mijlocul vrăjmaşilor tăi.
3. Cu Tine este poporul tău în ziua puterii Tale, întru strălucirile
sfinţilor tăi din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut".
4. Juratu-S-a Domnul şi nu-I va părea rău: "Tu eşti preot în veac,
după rânduiala lui Melchisedec".
5. Domnul este de-a dreapta Ta; sfărâmat-a în ziua mâniei Sale Împăraţi.
6. Judeca-va între neamuri; va umple totul de ruini; va zdrobi
capetele multora pe pământ.
7. Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta va înălţa capul.
PSALMUL 110
Aliluia.
1. Lăuda-te-voi, Doamne, cu toată inima mea, în sfatul celor drepţi şi
în adunare.
2. Mari sunt lucrurile Domnului şi potrivite tuturor voilor Lui.
3. Laudă şi măreţie este lucrul Lui şi dreptatea Lui rămâne în veacul veacului.
4. Pomenire a făcut de minunile Sale. Milostiv şi îndurat este Domnul.
5. Hrană a dat celor ce se tem de dînsul; Aduceţi-vă aminte în veac de
legământul Lui.
6. tăria lucrurilor Sale a vestit-o poporului său, ca să le dea lor
moştenirea neamurilor.
7. Lucrurile mâinilor Lui, adevăr şi judecată. Adevărate sunt toate
poruncile Lui,
8. Întărite în veacul veacului, făcute în adevăr şi dreptate.
9. Izbăvire a trimis poporului său, poruncit-a în veac legământul Său;
sfânt şi înfricoşător este numele Lui.
10. Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; înţelegere bună este
tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul veacului.
PSALMUL 111
Aliluia.
1. Fericit bărbatul care se teme de Domnul; întru poruncile Lui va voi foarte.
2. Puternică va fi pe pământ seminţia Lui; neamul drepţilor se va binecuvânta.
3. Slavă şi bogăţie în casa lui şi dreptatea lui rămâne în veacul veacului.
4. răsărit-a în întuneric lumina drepţilor, Cel milostiv, îndurat şi drept.
5. Bun este bărbatul care se îndură şi împrumută; îşi rânduieşte
vorbele sale cu judecată, că în veac nu se va clinti;
6. întru pomenire veşnică va fi dreptul; de vorbire de rău nu se va teme.
7. Gata este inima lui a nădăjdui în Domnul; întărită este inima lui,
nu se va teme, până ce va ajunge să dispreţuiască pe vrăjmaşii săi.
8. Risipit-a, dat-a săracilor; dreptatea lui rămâne în veacul veacului.
9. Puterea lui se va înălţa întru slavă.
10. Păcătosul va vedea şi se va mânia, va scrâşni din dinţi şi se va
topi. Pofta păcătoşilor va pieri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 112
Aliluia.
1. Lăudaţi, tineri, pe Domnul, Lăudaţi numele Domnului.
2. Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până în veac.
3. De la răsăritul soarelui până la apus, lăudat este numele Domnului.
4. Înalt este peste toate neamurile Domnul, peste ceruri este slava Lui.
5. Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce locuieşte întru cele înalte
6. şi Spre cele smerite priveşte, în cer şi pe pământ?
7. Cel ce scoate din pulbere pe cel sărac şi ridică din gunoi pe cel sărman,
8. Ca să-l aşeze cu cei mari, cu cei mari ai poporului Său.
9. Cel ce face să locuiască cea stearpă în casă, ca o mamă ce se bucură de fii.
PSALMUL 113
Aliluia.
1. La ieşirea lui Israel din Egipt, a casei lui Iacob dintr-un popor barbar,
2. Ajuns-a Iuda sfinţirea Lui, Israel stăpânirea Lui.
3. Marea a Văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi.
4. Munţii au săltat ca berbecii şi dealurile ca mieii oilor.
5. Ce-ţi este Ţie, mare, că ai fugit? şi Ţie Iordane, Că te-ai întors înapoi?
6. Munţilor, că aţi Săltat ca berbecii şi dealurilor, ca mieii oilor?
7. De faţa Domnului s-a cutremurat pământul, de faţa Dumnezeului lui Iacob,
8. Care a prefăcut stânca în iezer, iar piatra în izvoare de apă.
9. Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui tău se cuvine slavă, pentru
mila Ta şi pentru adevărul tău.
10. Ca nu cumva să zică neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?"
11. Dar Dumnezeul nostru este în cer; în cer şi pe pământ toate câte a
voit a făcut.
12. Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri de mâini omeneşti:
13. Gură au şi nu vor grăi; ochi au şi nu vor vedea;
14. Urechi au şi nu vor auzi; nări au şi nu vor mirosi;
15. mâini au şi nu vor pipăi; picioare au şi nu vor umbla; nu vor
glăsui cu gâtlejul lor.
16. Asemenea lor să fie cei ce-i fac pe ei şi toţi cei ce se încred în ei.
17. Casa lui Israel a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor şi Apărătorul lor este.
18. Casa lui Aaron a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor şi Apărătorul lor este.
19. Cei ce se tem de Domnul au nădăjduit în Domnul; ajutorul lor şi
Apărătorul lor este.
20. Domnul şi-a adus aminte de noi şi ne-a binecuvântat pe noi; a
binecuvântat casa lui Israel, a binecuvântat casa lui Aaron,
21. A binecuvântat pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici împreună cu cei mari.
22. Sporească-vă Domnul pe voi, pe voi şi pe copiii voştri!
23. Binecuvântaţi să fiţi de Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
24. Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
25. Nu morţii Te vor lăuda pe Tine, Doamne, nici toţi cei ce se pogoară în iad,
26. Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum şi până în veac.
PSALMUL 114
Aliluia.
1. Iubit-am pe Domnul, Că a auzit glasul rugăciunii mele,
2. Că a plecat urechea Lui Spre mine şi în zilele mele îl voi chema.
3. Cuprinsu-m-au durerile morţii, primejdiile iadului m-au găsit;
necaz şi durere am aflat
4. şi numele Domnului am chemat: "o, Doamne, izbăveşte sufletul meu!".
5. Milostiv este Domnul şi drept şi Dumnezeul nostru miluieşte.
6. Cel ce Păzeşte pe prunci este Domnul; umilit am fost şi m-am izbăvit.
7. Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, că Domnul ţi-a făcut Ţie bine;
8. Că a scos sufletul meu din moarte, ochii mei din lacrimi şi
picioarele mele de la cădere.
9. Bine voi plăcea înaintea Domnului, în pământul celor vii.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 115
Aliluia.
1. Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit foarte.
2. Eu am zis întru uimirea mea: "Tot omul este mincinos!"
3. Ce voi răSplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?
4. Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema.
5. Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Său.
6. Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.
7. O, Doamne, eu sunt robul tău, eu sunt robul tău şi fiul roabei
Tale; rupt-ai legăturile mele.
8., Ţie-ţi voi aduce jertfă de laudă şi nu mele Domnului voi chema.
9. Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Lui,
10. în curţile casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime.
PSALMUL 116
Aliluia.
1. Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; Lăudaţi-L pe El toate popoarele;
2. că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.
PSALMUL 117
Aliluia.
1. Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
2. Să zică, dar, casa lui Israel, că este bun, că în veac este mila Lui.
3. Să zică, dar, casa lui Aaron, că este bun, că în veac este mila Lui.
4. Să zică, dar, toţi cei ce se tem de Domnul, că este bun, că în veac
este mila lui
5. în necaz am chemat pe Domnul şi m-a auzit şi m-a scos întru Desfătare.
6. Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul.
7. Domnul este ajutorul meu şi eu voi privi cu bucurie pe vrăjmaşii mei!
8. Mai bine este a te încrede în Domnul, decât a te încrede în om.
9. Mai bine este a nădăjdui în Domnul, decât a nădăjdui în căpetenii.
10. Toate neamurile m-au înconjurat şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
11. Înconjurând m-au înconjurat şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
12. Înconjuratu-m-au ca albinele fagurele, dar s-au stins ca focul de
Spini şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
13. Împingându-mă m-au împins să cad, dar Domnul m-a Sprijinit.
14. tăria mea şi lauda mea este Domnul şi mi-a fost mie Spre izbăvire.
15. Glas de bucurie şi de izbăvire în corturile drepţilor: "Dreapta
Domnului a făcut putere".
16. "Dreapta Domnului m-a înălţat, dreapta Domnului a făcut putere!"
17. Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile Domnului.
18. Certând m-a certat Domnul, dar morţii nu m-a dat.
19. Deschideţi-mi mie porţile dreptăţii, intrând în ele voi lăuda pe Domnul.
20. Aceasta este poarta Domnului; drepţii vor intra printr-însa.
21. Te voi lăuda, că m-ai auzit şi ai fost mie Spre izbăvire.
22. Piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta s-a făcut
în capul unghiului.
23. De la Domnul s-a făcut aceasta, şi minunată este întru ochii noştri.
24. Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne
veselim întru ea.
25. O, Doamne, mântuieşte! O, Doamne, Sporeşte!
26. Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului;
binecuvântatu-v-am pe voi, din casa Domnului.
27. Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă. Tocmiţi sărbătoare cu
ramuri umbroase, până la coarnele altarului.
28. Dumnezeul meu eşti Tu şi Te voi lăuda; Dumnezeul meu eşti Tu şi Te
voi înălţa. Te voi lăuda că m-ai auzit
şi ai fost mie Spre mântuire.
29. Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A ŞAISPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul 1:
Altă lume te aşteaptă, suflete, şi Judecătorul, Care va să vădească
cele ascunse şi rele ale tale. Deci nu rămâne în acestea de aici, ci
apucă mai înainte şi strigă către Judecătorul: Dumnezeule, milostiv
fii mie şi mă mântuieşte!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Pentru că sunt înconjurat de multe păcate, Mântuitorule, şi de rănile
greşelilor fără de număr, rogu-mă Ţie,
Milostive Hristoase, Doctorul celor bolnavi, cercetează-mă,
tămăduieşte-mă şi mă mântuieşte!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Suflete al meu, pentru ce zaci în lene şi fără de grijă? De ce nu
porţi grijă de relele ce ai făcut în această viaţă?
Sileşte-te şi te îndreptează până nu-ţi închide Domnul uşa. Aleargă la
Născătoarea de Dumnezeu, cazi înaintea
ei şi strigă: Preacurată Stăpână, nădejdea deznădăjduiţilor,
mântuieşte-mă pe mine, cel ce am greşit mult!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Doamne Sfinte, Cel ce întru cele de sus locuieşti şi Spre cele smerite
priveşti şi cu ochiul tău cel a toate văzător
cauţi Spre toată zidirea, înaintea Ta am plecat grumazul sufletului şi
al trupului şi Ţie ne rugăm, Sfinte al sfinţilor: tinde mâna Ta cea
neVăzută din sfânt locaşul tău şi ne binecuvintează pe noi toţi!
Iartă-ne Greşeala
cea de voie şi cea fără de voie, cea cu cuvântul sau cu fapta.
Dăruieşte-ne nouă, Doamne, umilinţă, dăruieşte-ne
lacrimi duhovniceşti din tot sufletul, pentru Spălarea păcatelor
noastre cele multe! Dăruieşte mila Ta
cea mare peste toată lumea Ta şi peste noi, nevrednicii robii tăi! Că
binecuvântat şi preaslăvit este numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi
al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A ŞAPTESPREZECEA
PSALMUL 118
Aliluia.
1. Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
2. Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui Şi-l caută cu toată inima lor,
3. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.
4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.
5. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!
6. Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta Spre toate poruncile Tale.
7. Lăuda-te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăţ judecăţile dreptăţii Tale.
8. Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârşit.
9. Prin ce îşi va îndrepta Tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.
10. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.
11. în inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greşesc Ţie.
12. Binecuvântat eşti, Doamne, Învaţă-mă îndreptările Tale.
13. Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii Tale.
14. în calea Mărturiilor Tale m-am desfătat, ca de toată bogăţia.
15. La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte căile Tale.
16. La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita cuvintele Tale.
17. RăSplăteşte robului tău! Voi trăi şi voi păzi poruncile Tale.
18. Deschide ochii mei şi voi cunoaşte minunile din legea Ta.
19. Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale, în toată vremea.
21. Certat-ai pe cei mândri; blestemaţi sunt cei ce se abat de la
poruncile Tale.
22. Ia de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
23. Pentru Că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau, iar robul
tău cugeta la îndreptările Tale.
24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.
25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul tău.
26. Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; Învaţă-mă îndreptările Tale.
27. Fă să înţeleg calea îndreptărilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale.
28. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.
29. Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta mă miluieşte.
30. Calea adevărului am ales şi judecăţile Tale nu le-am uitat.
31. Lipitu-m-am de Mărturiile Tale, Doamne, să nu mă ruşinezi.
32. Pe calea poruncilor Tale am alergat, când ai Lărgit inima mea.
33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor tale şi o voi păzi pururea.
34. Înţelepţeşte-mă şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima mea.
35. Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.
36. Pleacă inima mea la Mărturiile Tale şi nu la lăcomie.
37. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea; în calea Ta viază-mă.
38. Împlineşte robului tău cuvântul tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
39. ÎnDepărtează ocara de care mă tem, căci judecăţile Tale sunt bune.
40. Iată, am dorit poruncile Tale; întru Dreptatea Ta viază-mă.
41. Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul tău,
42. şi voi răSpunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, Că am nădăjduit în
cuvintele Tale.
43. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului până în
sfârşit, că întru judecăţile Tale am nădăjduit,
44. şi voi păzi legea Ta pururea, în veac şi în veacul veacului.
45. Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat.
46. Am vorbit deSpre Mărturiile Tale înaintea Împăraţilor, şi nu m-am ruşinat.
47. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
48. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit şi
am cugetat la îndreptările Tale.
49. Adu-ţi aminte de cuvântul tău, către robul tău, întru care mi-ai
dat nădejde.
50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că cuvântul tău m-a viat.
51. Cei mândri m-au batjocorit peste măsură dar de la legea Ta nu m-am abătut.
52. Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din veac, Doamne, şi
m-am mângâiat.
53. Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoşilor, care părăsesc legea Ta.
54. cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele.
55. Adusu-mi-am aminte de numele tău, Doamne, şi am păzit legea Ta.
56. Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am căutat.
57. Partea mea eşti, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta.
58. Rugatu-m-am feţei Tale, din toată inima mea, miluieşte-mă după cuvântul tău.
59. Cugetat-am la căile Tale şi am întors picioarele mele la Mărturiile Tale.
60. Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.
61. Funiile păcătoşilor s-au înfăşurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.
62. La miezul nopţii m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru
judecăţile dreptăţii Tale.
63. Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale.
64. De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învaţă.
65. Bunătate ai făcut cu robul tău, Doamne, după cuvântul tău.
66. Învaţă-mă bunătatea, învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile
Tale am crezut.
67. Mai înainte de a fi umilit, am greşit; pentru aceasta cuvântul tău am păzit.
68. Bun eşti Tu, Doamne, şi întru bunătatea Ta, Învaţă-mă îndreptările Tale.
69. Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată
inima mea voi cerceta poruncile Tale.
70. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat.
71. Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăţ îndreptările Tale.
72. Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de
aur şi argint.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
73. mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi voi
învăţa poruncile Tale.
74. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea şi se vor veseli, că în
cuvintele Tale am nădăjduit.
75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi întru
adevăr m-ai smerit.
76. Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul tău, către robul tău.
77. Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi, că legea ta
cugetarea mea este.
78. să se ruşineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptăţit; iar eu
voi cugeta la poruncile Tale.
79. să se întoarcă Spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc
Mărturiile Tale.
80. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez.
81. Se topeşte sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul tău am nădăjduit.
82. Sfârşitu-s-au ochii mei după cuvântul tău, zicând: "Când mă vei mângâia?".
83. Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
84. câte sunt zilele robului tău? când vei judeca pe cei ce mă prigonesc?
85. Spusu-mi-au călcătorii de lege deşertăciuni, dar nu sunt ca legea
Ta, Doamne.
86. Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă!
87. Puţin a fost de nu m-am sfârşit pe pământ, dar eu n-am părăsit
poruncile Tale.
88. După mila Ta, viază-mă şi voi păzi Mărturiile gurii mele.
89. în veac, Doamne, cuvântul tău rămâne, în cer;
90. în neam şi în neam adevărul tău. Întemeiat-ai pământul şi rămâne.
91. După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare Ţie.
92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aş fi pierit întru
necazul meu.
93. în veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne.
94. Al tău sunt eu, mântuieşte-mă, că îndreptările Tale am căutat.
95. Pe mine m-au aşteptat păcătoşii ca să mă piardă. Mărturiile Tale
am priceput.
96. La tot lucrul desăvârşit am Văzut sfârşit, dar porunca Ta este
fără de sfârşit.
97. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.
98. Mai mult decât pe vrăjmaşii mei m-ai înţelepţit cu porunca Ta, că
în veac a mea este.
99. Mai mult decât învăţătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale
gândirea mea este.
100. Mai mult decât bătrânii am înţeles, că poruncile Tale am căutat.
101. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să
păzesc cuvintele Tale.
102. De la judecăţile Tale nu m-am abătut, că tu ai pus mie lege.
103. cât sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale, mai mult decât
mierea, în gura mea!
104. Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am Urât
toată calea nedreptăţii.
105. Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumină cărărilor mele.
106. Juratu-m-am şi m-am hotărât să păzesc judecăţile dreptăţii Tale.
107. Umilit am fost până în sfârşit: Doamne, viază-mă, după cuvântul tău.
108. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoieşte-le, Doamne, şi
judecăţile Tale mă învaţă.
109. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat.
110. Pusu-mi-au păcătoşii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.
111. Moştenit-am Mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.
112. Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac Spre răSplătire.
113. Pe călcătorii de lege am Urât şi legea Ta am iubit.
114. Ajutorul meu şi Sprijinitorul meu eşti Tu, în cuvântul tău am nădăjduit.
115. Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi şi voi cerceta poruncile
Dumnezeului meu.
116. Apără-mă, după cuvântul tău, şi mă viază şi să nu-mi dai de
ruşine aşteptarea mea.
117. Ajută-mă şi mă voi mântui şi voi cugeta la îndreptările Tale, pururea.
118. Defăimat-ai pe toţi cei ce se Depărtează de la îndreptările Tale,
pentru că nedrept este gândul lor.
119. Socotit-am călcători de lege pe toţi păcătoşii pământului; pentru
aceasta am iubit Mărturiile Tale, pururea.
120. Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile tale m-am temut.
121. Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac
strâmbătate.
122. Primeşte pe robul tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri.
123. Sfârşitu-s-au ochii mei după mântuirea Ta şi după cuvântul dreptăţii Tale.
124. fă cu robul tău după mila Ta, şi îndreptările Tale mă învaţă.
125. Robul tău sunt eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte Mărturiile Tale.
126. Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta.
127. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale mai mult decât aurul şi topazul.
128. Pentru aceasta Spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată
calea nedreaptă am Urât.
129. Minunate sunt Mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe
ele sufletul meu.
130. Arătarea cuvintelor Tale luminează şi înţelepţeşte pe prunci.
131. Gura mea am deschis şi am aflat, că de poruncile tale am dorit.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
132. Caută Spre mine şi mă miluieşte, după judecata Ta, faţă de cei ce
iubesc numele tău.
133. paşii mei îndreptează-i după cuvântul tău, şi să nu mă
stăpânească nici o fărădelege.
134. Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor şi voi păzi poruncile Tale.
135. Faţa Ta arat-o robului tău şi mă învaţă poruncile Tale.
136. Izvoare de apă s-au pogorât din ochii mei, pentru că n-am păzit legea Ta.
137. Drept eşti, Doamne, şi drepte sunt judecăţile Tale.
138. Poruncit-ai cu dreptate Mărturiile Tale şi cu tot adevărul.
139. Topitu-m-a râvna casei Tale, Că au uitat cuvintele Tale vrăjmaşii mei.
140. lămurit cu foc este cuvântul tău foarte şi robul tău l-a iubit pe el.
141. Tânăr sunt eu şi defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
142. Dreptatea Ta este dreptate în veac şi legea Ta, adevărul.
143. Necazuri şi nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.
144. Drepte sunt Mărturiile Tale, în veac; înţelepţeşte-mă şi voi fi viu.
145. Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale
voi căuta.
146. Strigat-am către Tine: "Mântuieşte-mă, şi voi păzi Mărturiile Tale".
147. în zori m-am sculat şi am strigat: "întru cuvintele Tale am nădăjduit".
148. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineaţă, ca să cuget la cuvintele Tale.
149. Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă viază.
150. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege, dar de la legea
Ta s-au îndepărtat.
151. Aproape eşti Tu, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul.
152. Din început am cunoscut, din Mărturiile Tale, că în veac le-ai
întemeiat pe ele.
153. Vezi smerenia mea şi mă scoate, că legea ta n-am uitat.
154. Judecă pricina mea şi mă izbăveşte; după cuvântul tău, fă-mă viu.
155. Departe de păcătoşi este mântuirea, că îndreptările Tale n-au căutat.
156. Îndurările Tale multe sunt, Doamne; după judecata Ta mă viază.
157. Mulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă necăjesc, dar de la
Mărturiile Tale nu m-am abătut.
158. Văzut-am pe cei nepricepuţi şi mă sfârşeam, Că n-au păzit cuvintele Tale.
159. Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru mila Ta mă viază.
160. Începutul cuvintelor Tale este adevărul şi veşnice toate
judecăţile dreptăţii Tale.
161. Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a
înfricoşat inima mea.
162. Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoară mare.
163. Nedreptatea am Urât şi am dispreţuit, iar legea Ta am iubit.
164. De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale.
165. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi nu se smintesc.
166. Aşteptat-am mântuirea Ta, Doamne, şi poruncile Tale am iubit.
167. Păzit-a sufletul meu Mărturiile Tale, şi le-a iubit foarte.
168. Păzit-am poruncile Tale şi Mărturiile Tale că toate căile mele
înaintea Ta sunt, Doamne.
169. să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul
tău mă înţelepţeşte.
170. Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul tău mă izbăveşte.
171. Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învăţat îndreptările Tale.
172. Rosti-va limba mea cuvintele Tale că toate poruncile Tale sunt drepte.
173. Mâna Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales.
174. Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, şi legea Ta cugetarea mea este.
175. Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda şi judecăţile Tale îmi vor ajuta mie.
176. Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută pe robul tău, că poruncile
Tale nu le-am uitat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A ŞAPTESPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 2-lea:
Greşit-am Ţie, Mântuitorule, ca şi fiul cel pierdut! Dar primeşte-mă,
Părinte, pe mine, cel ce mă pocăiesc, şi mă miluieşte, Dumnezeule!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Ca glasul vameşului strig Ţie, Mântuitorule: milostiv fii mie, ca şi
aceluia, şi mă miluieşte, Dumnezeule!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Născătoare de Dumnezeu, să nu mă treci cu vederea pe mine cel ce am
trebuinţă de ajutorul tău, că Spre tine a
nădăjduit sufletul meu, miluieşte-mă!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Stăpâne, Doamne, Atotputernice şi Făcătorule a toate, Părintele
îndurărilor şi Dumnezeul milei, Cel ce ai zidit
pe om din pământ şi l-ai arătat după chipul şi asemănarea Ta, ca şi
prin el să se slăvească pe pământ marea cuviinţă a numelui tău şi care
fiind Căzut prin călcarea poruncii Tale, l-ai zidit iarăşi a doua
oară, Spre mai bine,
prin Hristosul tău, şi l-ai suit la ceruri, îţi Mulţumesc, Că ai
înmulţit Spre mine slava Ta, şi nu m-ai dat
vrăjmaşilor mei, care caută să mă tragă cu totul în jos, în prăpastia
iadului, nici nu m-ai lăsat să pier întru
fărădelegile mele. Deci acum, mult-Milostive şi Iubitorule de bine,
Doamne, Cel ce nu voieşti moartea
păcătosului, ci aştepţi întoarcerea lui, ca să-l primeşti, Cel ce
ridici pe oamenii cei Căzuţi şi tămăduieşti pe cei
zdrobiţi, întoarce-mă şi pe mine la pocăinţă şi Căzut fiind, mă
ridică, şi zdrobit fiind, mă vindecă. Adu-ţi aminte
de îndurările Tale şi de bunătatea Ta cea veşnică şi nemărginită şi
uită fărădelegile mele cele neNumărate pe care
le-am săvârşit cu cuvântul şi cu fapta şi cu gândul; dezleagă
împietrirea inimii mele şi-mi dă lacrimi de umilinţă
pentru curăţirea întinăciunii cugetului meu! Ascultă, Doamne! Ia
aminte, Iubitorule de oameni! Milostiveşte-Te, îndură-te, şi izbăveşte
ticălosul meu suflet de tirania patimilor ce domnesc în mine! să nu mă
mai
bântuiască păcatul şi diavolul cel vrăjmaş să nu mă mai vatăme, nici
să mă mai ducă la voile lui, ci răpeşte-mă
cu mâna Ta cea tare de sub stăpânirea lui şi Împărăţeşte Tu întru
mine, Bunule şi Iubitorule de oameni, Doamne.
Să fiu cu totul al tău, binevoind să vieţuiesc de acum după voia Ta!
Prin negrăita Ta bunătate dă-mi curăţire
inimii, pază gurii, îndreptare faptelor, cuget smerit, pace
gândurilor, linişte puterilor mele sufleteşti, bucurie duhovnicească,
dragoste curată, îndelungă-răbdare, bunătate, blândeţe, credinţă
nefăţarnică şi înfrânare prea
cuprinzătoare, şi mă umple de roadele tuturor bunătăţilor cu darul
Preasfântului tău Duh. să nu mă iei la
jumătatea zilelor mele, nici să-mi răpeşti sufletul neîndreptat şi
nepregătit; ci fă-mă desăvârşit cu desăvârşirea
Ta şi aşa mă scoate din viaţa aceasta, ca trecând cu darul tău fără de
opreală începătoriile şi stăpânirile
întunericului, să văd şi eu frumuseţea cea negrăită a slavei Tale
celei neapropiate, împreună cu toţi sfinţii tăi, întru care s-a
preaslăvit şi s-a cinstit, întru tot cinstitul şi de mare cuviinţă
numele tău, în veci. Amin.
CATISMA A OPTSPREZECEA
PSALMUL 119
Cântarea treptelor.
1. Către Domnul am strigat, când m-am Necăjit, şi m-a auzit.
2. Doamne, izbăveşte sufletul meu de buzele nedrepte şi de limba vicleană.
3. Ce se va da Ţie şi ce vei câştiga de la limba vicleană?
4. Săgeţi ascuţite cu cărbuni aprinşi, trase de Cel puternic.
5. Vai mie, că pribegia mea s-a prelungit, că locuiesc în corturile lui Chedar!
6. Mult a pribegit sufletul meu.
7. Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram; când grăiam lor, se
luptau cu mine în zadar.
PSALMUL 120
Cântarea treptelor.
1. Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul meu.
2. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
3. Nu va lăsa să se clatine piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce te Păzeşte.
4. Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce Păzeşte pe Israel.
5. Domnul te va păzi pe tine; Domnul este acoperământul tău, de-a dreapta ta.
6. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea.
7. Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău.
8. Domnul va păzi intrarea ta şi ieşirea ta de acum şi până în veac.
PSALMUL 121
Cântarea treptelor.
1. Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: "în casa Domnului vom merge "!
2. Stăteau picioarele noastre în curţile tale, Ierusalime!
3. Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale cărei porţi sunt
strâns unite.
4. Că acolo s-au suit seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui
Israel, ca să laude numele Domnului.
5. Că acolo s-au aşezat scaunele la judecată, scaunele pentru casa lui David.
6. Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului şi pentru îndestularea celor
ce te iubesc pe tine.
7. Să fie pace în întăriturile tale şi îndestulare în turnurile tale.
8. Pentru fraţii mei şi pentru vecinii mei grăiam deSpre tine pace.
9. Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune Ţie.
PSALMUL 122
Cântarea treptelor.
1. Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei.
2. Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum
sunt ochii slujnicii la mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri
către Domnul Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi Spre noi.
3. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că mult ne-am
săturat de defăimare,
4. Că prea mult s-a săturat sufletul nostru de ocara celor îndestulaţi
şi de defăimarea celor mândri.
PSALMUL 123
Cântarea treptelor.
1. De n-ar fi fost Domnul cu noi, Să spună Israel!
2. De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
3. De vii ne-ar fi înghiţit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva noastră.
4. Apa ne-ar fi înecat pe noi, şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
5. Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspăimântătoare.
6. Binecuvântat este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi Spre vânare dinţilor lor.
7. Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa
s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit.
8. Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 124
Cântarea treptelor.
1. Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va
clătina în veac cel ce locuieşte în Ierusalim.
2. Munţi sunt împrejurul lui şi Domnul împre jurul poporului său, de
acum şi până în veac.
3. Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta drepţilor, ca
să nu-şi Întindă drepţii întru fărădelege mâinile lor.
4. Fă bine, Doamne, celor buni şi celor drepţi cu inima;
5. Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce
lucrează fărădelegea. Pace peste Israel!
PSALMUL 125
Cântarea treptelor.
1. Când a întors Domnul robia Sionului, ne-am umplut de mângâiere.
2. Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră şi limba noastră de
veselie; atunci se zicea între neamuri: "Mari
lucruri a făcut Domnul cu ei!"
3. Mari lucruri a făcut Domnul cu noi; ne-a umplut de bucurie.
4. Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele Spre miazăzi.
5. Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
6. Mergând, mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind
vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor.
PSALMUL 126
Cântarea treptelor.
1. De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de
n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar
priveghea cel ce o Păzeşte.
2. în zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu
voi care mâncaţi Pâinea durerii, dacă nu v-ar da
Domnul somn, iubiţi ai săi
3. Iată, fiii sunt moştenirea Domnului, răSplata rodului pântecelui.
4. Precum sunt săgeţile în mâna celui viteaz, aşa sunt copiii părinţilor tineri.
5. Fericit este omul care-şi va umple casa de copii; nu se va ruşina
când va grăi cu vrăjmaşii săi în poartă.
PSALMUL 127
Cântarea treptelor.
1. Fericiţi toţi cei ce se tem de Domnul, care umblă în căile Lui.
2. Rodul muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit eşti; bine-ţi va fi!
3. Femeia ta ca o vie roditoare în laturile casei tale; fiii tăi ca
nişte vlăstare tinere de măslin, împrejurul mesei tale.
4. Iată, aşa se va binecuvânta omul, cel ce se teme de Domnul.
5. Te va binecuvânta Domnul din Sion şi vei vedea bunătăţile
Ierusalimului în toate zilele vieţii tale.
6. şi vei vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste Israel!
PSALMUL 128
Cântarea treptelor.
1. De multe ori s-au luptat cu mine din tinereţile mele, Să spună Israel!
2. De multe ori s-au luptat cu mine, din tinereţile mele şi nu m-au biruit.
3. Spatele mi-au lovit păcătoşii, întins-au nelegiuirea lor;
4. Dar Domnul cel drept a tăiat grumajii păcătoşilor.
5. să se ruşineze şi să se întoarcă înapoi toţi cei ce urăsc Sionul.
6. Facă-se ca iarba de pe acoperişuri, care, mai înainte de a fi
smulsă, s-a uscat,
7. Din care nu şi-a umplut mâna lui secerătorul şi sânul său, cel ce
adună snopii,
8. şi trecătorii nu vor zice: "Binecuvântarea Domnului fie peste voi!"
sau: "Vă binecuvântăm întru numele Domnului!".
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 129
Cântarea treptelor.
1. dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne! Doamne, auzi glasul meu!
2. Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele.
3. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?
4. Că la tine este milostivirea.
5. Pentru numele tău, Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu
Spre cuvântul tău,
6. Nădăjduit-a sufletul meu în Domnul, din straja dimineţii până în
noapte. Din straja dimineţii Să nădăjduiască
Israel Spre Domnul.
7. Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El
8. şi El va izbăvi pe Israel din toate fărădelegile lui.
PSALMUL 130
Un psalm al lui David. cântarea treptelor.
1. Doamne, nu s-a mândrit inima mea, nici nu s-au înălţat ochii mei,
nici n-am umblat după lucruri mari, nici
după lucruri mai presus de mine;
2. Dimpotrivă, mi-am smerit şi mi-am domolit sufletul meu, ca un prunc
înţărcat de mama lui, ca răsplată a sufletului meu.
3. Să nădăjduiască Israel în Domnul, de acum şi până în veac!
PSALMUL 131
Cântarea treptelor.
1. Adu-ţi aminte, Doamne, de David şi de toate blândeţile lui.
2. Cum s-a jurat Domnului şi a făgăduit Dumnezeului lui Iacob:
3. Nu voi intra în locaşul casei mele, nu mă voi sui pe patul meu de odihnă,
4. Nu voi da somn ochilor mei şi genelor mele dormitare şi odihnă
tâmplelor mele,
5. până ce nu voi afla loc Domnului, locaş Dumnezeului lui Iacob.
6. Iată, am auzit de chivotul legii; în Efrata L-am găsit, în ţarina lui Iaar.
7. Intra-vom în locaşurile Lui, închina-ne-vom la locul unde au stat
picioarele Lui.
8. Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu şi chivotul sfinţirii Tale.
9. Preoţii tăi se vor îmbrăca cu dreptate şi cuvioşii tăi se vor bucura.
10. Din pricina lui David, robul tău, să nu întorci faţa unsului tău.
11. Juratu-S-a Domnul lui David adevărul şi nu-l va lepăda: "Din rodul
pântecelui tău voi pune pe scaunul tău,
12. De vor păzi fiii tăi legământul Meu şi Mărturiile acestea ale
Mele, în care îi voi învăţa pe ei, şi fiii lor vor
şedea până în veac pe scaunul tău".
13. Că a ales Domnul Sionul, şi l-a ales ca locuinţă Lui.
14. "Aceasta este odihna Mea în veacul veacului. Aici voi locui, Că
l-am ales pe el".
15. Roadele lui le voi binecuvânta foarte; pe săracii lui îi voi
sătura cu Pâine.
16. Pe Preoţii lui îi voi îmbrăca cu izbăvire şi cuvioşii lui cu
bucurie se vor bucura.
17. Acolo voi face să răsară puterea lui David; gătit-am făclie unsului Meu.
18. Pe vrăjmaşii lui îi voi îmbrăca cu ruşine, iar pe dînsul va
înflori sfinţenia Mea "
PSALMUL 132
Un psalm al lui David. cântarea treptelor.
1. Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună!
2. Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba
lui Aaron, care se coboară pe marginea veşmintelor lui.
3. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munţii Sionului,
că unde este unire acolo a poruncit
Domnul binecuvântarea şi viaţa, până în veac.
PSALMUL 133
Cântarea treptelor.
1. Iată acum binecuvântaţi pe Domnul toate slugile Domnului, care
staţi în casa Domnului, în curţile casei
Dumnezeului nostru.
2. Noaptea Ridicaţi mâinile voastre Spre cele sfinte şi binecuvântaţi pe Domnul.
3. Te va binecuvânta Domnul din Sion, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A OPTSPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 2-lea:
Mai înainte de a mă osândi, Doamne, Doamne al meu, dă-mi întoarcere şi
îndreptare de păcatele mele cele
multe! Dă-mi umilinţă duhovnicească, ca să strig către Tine: Dumnezeul
meu cel milostiv şi iubitor de oameni,
miluieşte-mă!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Dobitoacelor celor fără de minte asemănându-mă eu, păcătosul, m-am
făcut deopotrivă cu ele; dăruieşte-mi
întoarcere Hristoase, ca să iau de la Tine mare milă!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nu-ţi întoarce, stăpână, faţa ta de la mine, cel ce mă rog Ţie, ci ca
o Maică milostivă a înduratului Dumnezeu,
sârguieşte de-mi dăruieşte să mă pocăiesc, mai înainte de sfârşit, ca
să mă mântuiesc prin tine, Că tu, Doamna mea, eşti mântuirea mea şi
nădejdea mea cea neînfruntată.
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Doamne, nu mă mustra cu mânia Ta, şi cu urgia Ta nu mă certa! Stăpâne
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu celui viu, miluieşte-mă pe mine păcătosul, săracul, golul,
leneşul, nepăsătorul, lipsitul, ticălosul,
desfrânatul şi preadesfrânatul, care mă tăvălesc în păcate împotriva
firii; întinatul, nerecunoscătorul,
nemilostivul, împietritul, beţivul, aprinsul, obraznicul, îndrăzneţul,
cel fără de răSpuns şi nevrednic de iubirea
Ta de oameni, dar vrednic de tot chinul şi de gheenă şi de pedeapsă.
Deci, pentru atâta mulţime de greşeli ale
mele, izbăvitorule, nu mă pune sub mulţimea chinurilor, ci mă
miluieşte, că sunt neputincios şi cu sufletul şi cu
trupul, cu judecata şi cu gândul, şi mă mântuieşte pe mine nevrednicul
robul tău, cu judecăţile care ştii, pentru
rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu, şi
ale tuturor sfinţilor, care din veac au
bineplăcut Ţie. Că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.
CATISMA A NOUĂSPREZECEA
PSALMUL 134
Aliluia.
1. Lăudaţi numele Domnului, Lăudaţi slugi pe Domnul,
2. Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru.
3. Lăudaţi pe Domnul, că este bun Domnul; Cântaţi numele Lui, că este bun.
4. Că pe Iacob şi l-a ales Domnul, pe Israel Spre moştenire Lui.
5. Că eu am cunoscut că este mare Domnul şi Domnul nostru peste toţi dumnezeii.
6. Toate câte a vrut Domnul a făcut în cer şi pe pământ, în mări şi în
toate adâncurile.
7. A ridicat nori de la marginea pământului; fulgerele Spre ploaie
le-a făcut; El scoate vânturile din vistieriile Sale.
8. El a bătut pe cei întâi-născuţi ai Egiptului, de la om până la dobitoc.
9. Trimis-a semne şi minuni în mijlocul tău, Egipte, lui Faraon şi
tuturor robilor lui.
10. El a bătut neamuri multe şi a ucis Împăraţi puternici:
11. Pe Sihon, Împăratul amoreilor şi pe Og, Împăratul Vasanului şi
toate stăpânirile Canaanului.
12. şi a dat pământul lor moştenire, moştenire lui Israel, poporului Său.
13. Doamne, numele tău este în veac şi pomenirea Ta, în neam şi în neam.
14. Că va judeca Domnul pe poporul său şi de slugile Sale se va milostivi.
15. Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri făcute de mâini omeneşti.
16. Gură au şi nu vor grăi, ochi au şi nu vor vedea.
17. Urechi au şi nu vor auzi, Că nu este duh în gura lor.
18. Asemenea lor să fie toţi cei ce-i fac pe dînşii şi toţi cei ce se
încred în ei.
19. Casa lui Israel, binecuvântaţi pe Domnul; casa lui Aaron,
binecuvântaţi pe Domnul;
20. Casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul; Cei ce vă temeţi de
Domnul, binecuvântaţi pe Domnul.
21. Binecuvântat este Domnul din Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim.
PSALMUL 135
Aliluia.
1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.
2. Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, că în veac este mila Lui.
3. Lăudaţi pe Domnul domnilor, că în veac este mila Lui.
4. Singurul Care face minuni mari, că în veac este mila Lui.
5. Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în veac este mila Lui.
6. Cel ce a întărit pământul pe ape, că în veac este mila Lui.
7. Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în veac este mila Lui.
8. Soarele, Spre stăpânirea zilei, că în veac este mila Lui.
9. Luna şi stelele Spre stăpânirea nopţii, că în veac este mila Lui.
10. Cel ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor, că în veac
este mila Lui.
11. şi a scos pe Israel din mijlocul lor, că în veac este mila Lui.
12. Cu mână Tare şi cu braţ înalt, că în veac este mila Lui.
13. Cel ce a deSpărţit Marea Roşie în două, că în veac este mila Lui.
14. şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, că în veac este mila Lui.
15. şi a răsturnat pe Faraon şi oştirea lui în Marea Roşie, că în veac
este mila Lui.
16. Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustie, că în veac este mila Lui.
17. Cel ce a bătut Împăraţi mari, că în veac este mila Lui.
18. Cel ce a omorât Împăraţi tari, că în veac este mila Lui.
19. Pe Sihon, Împăratul amoreilor, că în veac este mila Lui.
20. şi pe Og, Împăratul Vasanului, că în veac este mila Lui.
21. şi le-a dat pământul lor moştenire, că în veac este mila Lui.
22. Moştenire lui Israel, robul Lui, că în veac este mila Lui.
23. Că în smerenia noastră şi-a adus aminte de noi Domnul, că în veac
este mila Lui.
24. şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în veac este mila Lui.
25. Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui.
26. Mărturisiţi-vă Dumnezeului ceresc, că în veac este mila Lui.
PSALMUL 136
Un psalm al lui David
1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus
aminte de Sion.
2. în sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.
3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare,
zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!",
4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin?
5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!
6. să se lipească limba mea de grumazul meu de nu-mi voi aduce aminte
de tine, de nu voi pune înainte
Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.
7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării
Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, Stricaţi-l Până la temeliile
lui!"
8. Fiica Babilonului, ticăloasă! Fericit este cel ce-ţi va răSplăti
Ţie, fapta ta pe care ai făcut-o nouă.
9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 137
Un psalm al lui David
1. Lăuda-te-voi, Doamne, cu toată inima mea, că ai auzit cuvintele
gurii mele, şi înaintea îngerilor îţi voi cânta.
2. închina-mă-voi în locaşul tău cel sfânt şi voi lăuda numele tău,
pentru mila Ta şi adevărul tău; că ai mărit
peste tot numele cel sfânt al tău.
3. în orice zi Te voi chema, degrab mă auzi! Sporeşte în sufletul meu puterea.
4. să te laude pe Tine, Doamne, toţi Împăraţii pământului, când vor
auzi toate graiurile gurii Tale,
5. şi să cânte în căile Domnului, că mare este slava Domnului.
6. Că înalt este Domnul şi Spre cele smerite priveşte şi pe cele
înalte de departe le cunoaşte.
7. De ajung la necaz, viază-mă! Împotriva vrăjmaşilor mei ai întins
mâna Ta şi m-a izbăvit dreapta Ta.
8. Domnul le va plăti lor pentru mine. Doamne, mila Ta este în veac;
lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.
PSALMUL 138
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. Doamne, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut.
2. Tu ai cunoscut şederea mea şi scularea mea; Tu ai priceput
gândurile mele de departe.
3. Cărarea mea şi firul vieţii mele Tu le-ai cercetat, şi toate căile
mele mai dinainte le-ai Văzut.
4. Că încă nu este cuvânt pe limba mea
5. şi Iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate pe cele din urmă şi pe
cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta.
6. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.
7. Unde mă voi duce de la Duhul tău şi de la faţa Ta unde voi fugi?
8. De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi pogorî în iad, de faţă eşti.
9. De voi lua aripile mele de Dimineaţă, şi de mă voi aşeza la marginile mării
10. şi acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.
11. şi am zis: "Poate întunericul mă va acoperi şi se va face noapte
lumina dimprejurul meu".
12. Dar întunericul nu este întuneric la Tine şi noaptea ca ziua va
lumina. Cum este întunericul ei, aşa este şi lumina ei.
13. că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în
pântecele maicii mele.
14. Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt
lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte.
15. Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut întru
ascuns, nici fiinţa mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale
pământului.
16. Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii tăi şi în cartea Ta
toate se vor scrie; zi de zi se vor săvârşi şi nici una din ele nu va
fi nescrisă.
17. Iar eu am cinstit foarte pe prietenii tăi, Dumnezeule, şi foarte
s-a întărit stăpânirea lor.
18. Şi-i voi număra pe ei şi mai mult decât nisipul se vor înmulţi.
M-am sculat şi încă sunt cu Tine.
19. O, de ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule! Bărbaţi vărsători de
sânge, Depărtaţi-vă de la mine!
20. Aceştia Te grăiesc de rău, Doamne, şi vrăjmaşii îţi hulesc numele.
21. Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am Urât, şi asupra
vrăjmaşilor tăi m-am mâhnit?
22. Cu ură desăvârşită i-am Urât pe ei şi mi s-au făcut duşmani.
23. Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi
cunoaşte cărările mele
24. şi vezi de este calea fărădelegii în mine şi mă îndreptează pe
calea cea veşnică.
PSALMUL 139
Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.
1. Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte,
2. Care gândeau nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război.
3. Ascuţit-au limba lor ca a şarpelui; venin de aspidă sub buzele lor.
4. Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului; scoate-mă de la oamenii
nedrepţi, care au gândit să împiedice paşii mei.
5. Pusu-mi-au cei mândri cursă mie şi funii; curse au întins
picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală.
6. Zis-am Domnului: "Dumnezeul meu eşti Tu, Ascultă, Doamne, glasul
rugăciunii mele".
7. Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, umbrit-ai capul meu în zi de război.
8. să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mâna
păcătosului; viclenit-au împotriva mea; să nu mă Părăseşti, ca să nu
se trufească.
9. Vârful laţului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei!
10. Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în
necazuri, pe care să nu le poată răbda.
11. Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe pământ; pe omul nedrept
răutatea îl va duce la pieire,
12. ştiu că Domnul va face judecată celui sărac şi dreptate celor sărmani.
13. Iar drepţii vor lăuda numele tău şi vor locui cei drepţi în faţa Ta.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 140
Un psalm al lui David.
1. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine.
2. să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele, jertfă de seară.
3. Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele.
4. Să nu abaţi inima mea Spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei ce fac fărădelege nu
mă voi însoţi cu aleşii lor.
5. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul
păcătoşilor să nu ungă capul meu; că încă şi rugăciunea mea este
împotriva vrerilor lor.
6. Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile
mele că s-au îndulcit,
7. Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor
lângă iad.
8. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, Spre Tine am nădăjduit,
să nu iei sufletul meu.
9. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce
fac fărădelege.
10. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu până ce voi trece.
PSALMUL 141
Un psalm al lui David: al priceperii; când era el în peşteră. O rugăciune.
1. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
2. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi Spune.
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. în
calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
4. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă
cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel
ce căuta sufletul meu.
5. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: "Tu eşti nădejdea mea,
partea mea eşti în pământul celor vii".
6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de
cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
7. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele tău, Doamne. Pe
mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi
vei răSplăti mie.
PSALMUL 142
Un psalm al lui David: al priceperii; când îl prigonea pe el fiul lui.
1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru
credincioşia Ta, auzi-mă, întru Dreptatea Ta.
2. Să nu intri la judecată cu robul tău, că nimeni din cei vii nu-i
drept înaintea Ta.
3. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare;
făcutu-m-a să locuiesc în întuneric, ca morţii cei din veacuri.
4. S-a mâhnit în mine duhul meu, în mine inima mea s-a tulburat.
5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate
lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
6. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ Însetoşat.
7. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa
Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor
ce se coboară în mormânt.
8. Fă să aud Dimineaţa mila Ta, Că la tine mi-e nădejdea. Arată-mi
calea pe care voi merge, Că la tine am ridicat sufletul meu.
9. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne! La Tine am scăpat,
10. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul tău cel
bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.
11. Pentru numele tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru Dreptatea Ta,
scoate din necaz sufletul meu.
12. şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei şi vei pierde pe toţi
cei ce necăjesc sufletul meu, Că eu sunt robul Tău.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A NOUĂSPREZECEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 2-lea:
Mulţumindu-ţi Ţie, Te slăvesc, Dumnezeul meu, că tuturor păcătoşilor
le-ai pus la îndemână pocăinţa. Să nu mă ruşinezi, Mântuitorule, când
vei veni să judeci toată lumea, nici pe mine, cel ce am făcut lucruri
de ruşine!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Fără de număr greşindu-ţi, pedepse neNumărate aştept, dar Tu,
Dumnezeul meu, îndură-te şi mă mântuieşte!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
La mulţimea milei tale alerg acum, Născătoare de Dumnezeu: dezleagă-mi
lanţurile greşelilor mele!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Stăpâne, Hristoase Dumnezeule, Cel ce cu patimile Tale ai vindecat
patimile mele şi cu rănile Tale ai tămăduit rănile mele, dăruieşte-mi
lacrimi de umilinţă mie, celui ce mult Ţi-am greşit! Împrumută
trupului meu din
mireasma trupului tău celui de viaţă făcător şi îndulceşte sufletul
meu cu cinstit Sângele tău, de amărăciunea
cu care m-a Adăpat protivnicul. Înalţă către tine mintea mea cea
târâtă în jos şi mă ridică din prăpastia pieirii!
Că nu am pocăinţă, nu am umilinţă, nu am lacrimi de mângâiere, care
întorc pe fii la moştenirea lor. Întunecat
sunt la minte de patimile lumeşti, nu pot căuta Spre Tine la durere,
nici nu mă pot înfierbânta cu lacrimile
dragostei celei către Tine. Dar, Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase,
Vistieria bunătăţilor, dăruieşte-mi pocăinţă
desăvârşită şi înnoieşte iarăşi în mine întipărirea chipului tău! Deşi
eu Te-am părăsit, Tu însă nu mă părăsi!
Ieşi de mă caută şi mă întoarce iarăşi la păşunea Ta, numărându-mă
iarăşi cu oile cele alese ale turmei Tale!
Hrăneşte-mă şi pe mine împreună cu dînsele, cu verdeaţa
dumnezeieştilor Tale taine, pentru rugăciunile
Preacuratei Maicii Tale, şi ale tuturor sfinţilor tăi. Amin.
CATISMA A DOUĂZECEA
PSALMUL 143
Un psalm al lui David împotriva lui Goliat.
1. Binecuvântat este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce învaţă mâinile mele
la luptă şi degetele mele la război.
2. Mila mea şi scăparea mea, Sprijinitorul meu şi izbăvitorul meu,
Apărătorul meu, şi în El am nădăjduit, Cel ce
supune pe poporul meu sub mine.
3. Doamne, ce este omul Că te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului
că-l socoteşti pe el?
4. Omul cu deşertăciunea se aseamănă; zilele lui ca umbra trec.
5. Doamne, pleacă cerurile şi Te pogoară, atinge-te de munţi, şi fă-i să fumege.
6. Cu fulger fulgeră-i şi-i risipeşte! Trimite săgeţile Tale şi tulbură-i!
7. Trimite mâna Ta dintru înălţime; scoate-mă şi mă izbăveşte de ape
multe, din mâna străinilor,
8. A căror gură a grăit deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii.
9. Dumnezeule, cântare nouă îţi voi cânta Ţie; în psaltire cu zece
strune îţi voi cânta Ţie.
10. Celui ce dai mântuire Împăraţilor, Celui ce izbăveşte pe David,
robul tău, din robia cumplită.
11. Izbăveşte-mă şi mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a
grăit deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii,
12. Ai căror fii sunt ca nişte odrasle tinere crescute în tinereţile
lor; fiicele lor înfrumuseţate şi împodobite ca chipurile templului.
13. Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu Mulţi
miei, umplând drumurile când ies;
14. Boii lor sunt graşi. Nu este gard Căzut, nici Spărtură, nici
strigare în uliţele lor.
15. Au fericit pe poporul care are aceste bunătăţi. Dar fericit este
poporul acela care are pe Domnul ca Dumnezeu al Său.
PSALMUL 144
Un psalm de laudă al lui David.
1. Înălţa-te-voi Dumnezeul meu, Împăratul meu şi voi binecuvânta
numele tău în veac şi în veacul veacului.
2. în toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele tău în veac
şi în veacul veacului.
3. Mare este Domnul şi lăudat foarte şi măreţia Lui nu are sfârşit.
4. Neam şi neam vor lăuda lucrurile Tale şi puterea Ta o vor vesti.
5. Măreţia slavei sfinţeniei Tale vor grăi şi minunile Tale vor istorisi.
6. şi puterea lucrurilor Tale înfricoşătoare vor Spune şi slava Ta vor istorisi.
7. Pomenirea mulţimii bunătăţii Tale vor vesti şi de dreptatea Ta se vor bucura.
8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung răbdător şi mult-milostiv.
9. Bun este Domnul cu toţi şi îndurările Lui peste toate lucrurile Lui.
10. să te laude pe Tine, Doamne, toate lucrurile Tale şi cuvioşii tăi
să te binecuvinteze.
11. Slava împărăţiei Tale vor Spune şi de puterea Ta vor grăi.
12. ca să se facă fiilor oamenilor Cunoscută puterea Ta şi slava
măreţiei Împărăţiei Tale.
13. Împărăţia Ta este Împărăţia tuturor veacurilor, iar stăpânirea Ta
din neam în neam. Credincios este Domnul în cuvintele Sale şi cuvios
în toate lucrurile Sale.
14. Domnul sprijină pe toţi cei ce cad şi Îndreaptă pe toţi cei gârboviţi.
15. Ochii tuturor Spre Tine nădăjduiesc şi Tu le dai lor hrană la bună vreme.
16. Deschizi Tu mâna Ta şi de bunăvoinţă saturi pe toţi cei vii.
17. Drept este Domnul în toate căile Lui şi cuvios în toate lucrurile Lui.
18. Aproape este Domnul de toţi cei ce-L cheamă pe El, de toţi cei
ce-L cheamă pe El întru adevăr.
19. Voia celor ce se tem de El o va face şi rugăciunea lor o va auzi
şi-i va mântui pe dânşii.
20. Domnul Păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc pe El şi pe toţi păcătoşii
îi va pierde.
21. Lauda Domnului va grăi gura mea şi să binecuvinteze tot trupul
numele cel Sfânt al Lui, în veac şi în veacul veacului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 145
Un psalm al lui Agheu şi al lui Zaharia. Aliluia.
1. Laudă, suflete al meu, pe Domnul.
2. Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi.
3. Nu vă încredeţi în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu
este izbăvire.
4. ieşi-va duhul lor şi se vor întoarce în pământ. în ziua aceea vor
pieri toate gândurile lor.
5. Fericit cel ce are ajutor pe Dumnezeul lui Iacob, nădejdea lui, în
Domnul Dumnezeul lui,
6. Cel ce a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele din ele; Cel
ce Păzeşte adevărul în veac;
7. Cel ce face judecată celor năpăstuiţi; Cel ce dă hrană celor
flămânzi. Domnul dezleagă pe cei ferecaţi în obezi;
8. Domnul Îndreaptă pe cei gârboviţi; Domnul înţelepţeşte orbii;
Domnul iubeşte pe cei drepţi;
9. Domnul Păzeşte pe cei străini; pe orfani şi pe văduvă va Sprijini
şi calea păcătoşilor o va pierde.
10. Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam.
PSALMUL 146
Un psalm al lui Agheu şi al lui Zaharia. Aliluia.
1. Lăudaţi pe Domnul, că bine este a cânta; Dumnezeului nostru plăcută
îi este cântarea.
2. Când va zidi Ierusalimul, Domnul va aduna pe cei risipiţi ai lui Israel;
3. Cel ce vindecă pe cei zdrobiţi cu inima şi leagă rănile lor,
4. Cel ce numără mulţimea stelelor şi dă tuturor numele lor.
5. Mare este Domnul nostru şi mare este tăria Lui şi priceperea Lui nu
are hotar.
6. Domnul înalţă pe cei blânzi şi smereşte pe cei păcătoşi până la pământ.
7. Cântaţi Domnului cu cântare de laudă; Cântaţi Dumnezeului nostru în alăută;
8. Celui ce îmbracă cerul cu nori, Celui ce găteşte pământului ploaie,
Celui ce răsare în munţi iarbă şi verdeaţă
Spre slujba oamenilor,
9. Celui ce dă animalelor hrana lor şi puilor de corb, care îl cheamă pe El.
10. Nu în puterea calului este voia Lui, nici în cel iute la picior
bunăvoinţa Lui.
11. Bunăvoinţa Domnului este în Cei ce se tem de El şi în cei ce
nădăjduiesc în mila Lui.
PSALMUL 147
Un psalm al lui Agheu şi al lui Zaharia. Aliluia.
1. Laudă, Ierusalime, pe Domnul, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane;
2. Că a întărit stâlpii porţilor tale, a binecuvântat pe fiii tăi, în tine.
3. Cel ce pune la hotarele tale pace şi cu fruntea grâului te-a săturat;
4. Cel ce trimite cuvântul Său pământului; repede aleargă cuvântul Lui;
5. Cel ce dă zăpada ca lâna; Cel ce presară negura ca cenuşa;
6. Cel ce aruncă gheaţa Lui, ca bucăţelele de Pâine; gerul Lui cine-l va suferi?
7. Va trimite cuvântul Lui şi le va topi; va sufla Duhul Lui şi vor curge apele.
8. Cel ce vesteşte cuvântul Său lui Iacob, îndreptările şi judecăţile
Sale lui Israel.
9. N-a făcut aşa oricărui neam şi judecăţile Sale nu le-a arătat lor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 148
Un psalm al lui Agheu şi al lui Zaharia. Aliluia.
1. Lăudaţi-L pe Domnul din ceruri, Lăudaţi-L pe El în cele înalte.
2. Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi-L pe El toate puterile Lui.
3. Lăudaţi-L pe El soarele şi luna, Lăudaţi-L pe El toate stelele şi lumina.
4. Lăudaţi-L pe El cerurile cerurilor şi apa cea mai presus de ceruri,
5. Să laude numele Domnului, Că el a zis şi s-au făcut, El a poruncit
şi s-au zidit.
6. Pusu-le-a pe ele în veac şi în veacul veacului. Poruncă a pus şi nu
o vor trece.
7. Lăudaţi pe El toţi cei de pe pământ; balaurii şi toate adâncurile;
8. Focul, grindina, zăpada, gheaţa, viforul, toate îndepliniţi cuvântul Lui;
9. Munţii şi toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi cedrii;
10. Fiarele şi toate animalele cele ce se târăsc şi păsările cele zburătoare.
11. Împăraţii pământului şi toate popoarele, căpeteniile şi toţi
judecătorii pământului.
12. Tinerii şi fecioarele, bătrânii cu tinerii
13. Să laude numele Domnului, că numai numele Lui s-a înălţat. Lauda
Lui pe pământ şi în cer.
14. şi va înălţa puterea poporului Lui. cântare tuturor cuvioşilor
Lui, fiilor lui Israel, poporului ce se apropie de El.
PSALMUL 149
Aliluia.
1. Cântaţi Domnului cântare nouă, lauda Lui în adunarea celor cuvioşi.
2. să se veselească Israil de Cel ce l-a făcut pe el, şi fiii Sionului
să se bucure de Împăratul lor.
3. Să laude numele Lui în horă; în timpane şi în Psaltire să-i cânte Lui.
4. Că iubeşte Domnul poporul său şi va înălţa pe cei blânzi şi-i va izbăvi.
5. Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă şi se vor bucura în aşternuturile lor.
6. Laudele lui Dumnezeu în gura lor şi săbii cu două tăişuri în mâinile lor.
7. ca să facă izbândă între neamuri, mustrări între popoare.
8. ca să lege pe Împăraţii lor în obezi şi pe cei slăviţi ai lor în
cătuşe de fier.
9. ca să facă între dînşii judecată scrisă. Slava aceasta este a
tuturor cuvioşilor săi.
PSALMUL 150
Aliluia.
1. Lăudaţi-L pe Domnul întru sfinţii Lui; Lăudaţi-L pe El întru tăria
puterii Lui.
2. Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui; Lăudaţi-L pe El după mulţimea slavei Lui.
3. Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă; Lăudaţi-L pe El în psaltire şi
în alăută,
4. Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă; Lăudaţi-L pe El în strune şi
în organe.
5. Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare; Lăudaţi-L pe El în
chimvale de strigare.
6. Toată suflarea să laude pe Domnul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
DUPĂ A DOUAZECEA CATISMA
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele tău, vie
Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe
pământ. Pâinea noastră cea Spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
Apoi troparele, glasul al 6-lea:
Plinirea tuturor bunătăţilor Tu eşti, Hristoase al meu; umple-mi de
bucurie şi de veselie sufletul şi mă mântuieşte, ca un mult-milostiv.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
De am şi greşit, Dumnezeule, Mântuitorul meu, înaintea Ta dar alt
Dumnezeu afară de Tine nu ştiu şi la
milostivirea Ta nădăjduiesc. Primeşte-mă dar pe mine, cel ce mă
întorc, Milostive Părinte şi Fiule Unule-Născut
şi duhule Sfânt, ca pe fiul cel pierdut şi mă mântuieşte!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Altă scăpare şi Sprijin tare afară de tine nu ştiu, stăpână! Deci, ca
ceea ce ai îndrăzneală către Cel ce S-a născut
din tine, ajută-mi şi mă miluieşte pe mine, robul tău!
Apoi, Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta:
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, miluieşte-mă pe mine păcătosul
şi-mi iartă mie, nevrednicului
robului tău, câte Ţi-am greşit în toată vremea vieţii mele până acum
şi orice am păcătuit ca un om, cu voie sau fără de voie, cu lucrul sau
cu cuvântul, cu mintea sau cu gândul, din nesocotinţă sau din
înfumurare, din multa trândăvie sau din lenevie: ori de m-am jurat pe
numele tău cel sfânt, ori de am jurat strâmb, ori de am hulit în
gândul meu, ori de am ocărât pe cineva, ori de am năpăstuit, sau am
întristat, sau am mâniat cu ceva, sau am
furat, sau m-am desfrânat, sau am minţit, sau am mâncat pe ascuns, sau
pe vreun prieten care a năzuit la mine l-am trecut cu vederea, sau pe
vreun frate l-am Necăjit şi l-am amărât, sau stând la rugăciune şi la
cântare, mintea
mea cea rea a alunecat Spre răutăţi; sau m-am desfătat peste cuviinţă,
sau am râs nebuneşte, sau am Spus glume,
sau m-am trufit, sau la măriri deşarte m-am gândit, sau la frumuseţe
deşartă am privit şi m-am biruit de ea, sau
am bârfit, sau m-am lenevit la rugăciune, sau porunca duhovnicului nu
am păzit, sau vorbe deşarte am grăit, sau
altceva rău am făcut, sau acestea toate şi mai multe decât acestea am
făcut şi nu le mai ţin minte, miluieşte-mă,
Doamne, şi mi le iartă toate, ca un bun şi de oameni iubitor, ca în
pace să adorm şi să dorm, - cântând,
binecuvântând şi slăvindu-Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început
al tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul
şi de viaţă făcătorul tău Duh, Amin.
PSALMUL NECANONIC 151
Acest psalm este scris deosebi de David şi în afară de numărul
psalmilor, când s-a bătut cu Goliat.
1. Mic eram între fraţii mei şi Tânăr în casa Tatălui meu; Păşteam
oile Tatălui meu.
2. mâinile mele au făcut harfa şi degetele mele au întocmit psaltirea.
3. şi cine va vesti Domnului meu? însuşi Domnul, însuşi va auzi.
4. El a trimis pe îngerul Lui şi m-a luat de la oile Tatălui meu şi
m-a uns cu untdelemnul ungerii Lui.
5. Fraţii mei erau buni şi mari şi nu a binevoit întru Dînşii Domnul.
6. ieşit-am întru Întâmpinarea celui de alt neam şi m-a blestemat cu idolii lui;
7. Iar eu, smulgându-i sabia, i-am tăiat capul şi am ridicat ocara de
pe fiii lui Israel.
POMELNIC
Pe care este dator atât monahul cât şi mireanul să-l citească în
fiecare zi, cu umilinţă, cu osârdie şi cu evlavie.
PENTRU SFÂNTA BISERICĂ
Adu-ţi aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, de mila şi
de îndurările Tale cele din veac, pentru
care Te-ai întrupat şi de voie ai răbdat răstignire şi moarte, ai
înviat din morţi, Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a
dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl, pentru mântuirea tuturor celor ce cred
drept în Tine.
Caută Spre smerenia şi rugăciunea tuturor celor ce cu toată inima Te
caută pe Tine. Pleacă-ţi urechea şi auzi
smerita mea rugăciune, a nevrednicului robului tău, întru miros de
bună mireasmă duhovnicească, pe care o
aduc Ţie pentru poporul tău.
Mai întâi, adu-ţi aminte de soborniceasca şi apostoleasca Ta Biserică,
pe care ai câştigat-o cu scump sângele Tău; întemeiaz-o, întăreşte-o,
lăţeşte-o, înmulţeşte-o, împac-o şi o Păzeşte nebiruită de porţile
iadului în veci,
iar întărâtările ce se pornesc asupra ei le potoleşte.
Stinge năvala păgânilor, pornirile ereticilor degrab le sfărâmă, le
dezrădăcinează şi întru nimic le întoarce, cu
puterea Sfântului tău Duh (O închinăciune).
POMELNIC PENTRU CEI VII
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe dreptcredinciosul tău popor.
Supune sub picioarele lui pe tot vrăjmaşul şi potrivnicul şi sădeşte
în inima lui cele bune şi de pace pentru sfânta biserică; ca să
vieţuim, prin liniştea lui,
viaţă lină şi fără de gâlceavă, în dreapta credinţă, în deplină
creştinătate şi curăţie (O închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe prea sfinţiţii patriarhi ai lumii
şi Prea Sfinţitul şi îndreptătorul Sinod, pe
arhiepiscopul (sau episcopul) nostru (numele), pe toţi prea sfinţiţii
mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi
ortodocşi, pe Preoţi, diaconi şi pe tot clerul bisericesc, pe care
i-ai pus să păstorească turma Ta cea cuvântătoare şi, pentru
rugăciunile lor, miluieşte-mă şi mă mântuieşte şi pe mine păcătosul (O
închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe dreptcredincioşii cârmuitori ai
ţării, pe Mai-marii oştilor, pe căpeteniile oraşelor şi satelor şi pe
toţi binecredincioşii şi de Hristos iubitorii ostaşi (O închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe părintele nostru stareţul (numele)
şi pe fraţii noştri cei întru Hristos şi, prin
rugăciunile lor, mântuieşte-mă şi pe mine păcătosul (Numai pentru
călugări; o închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe părintele meu, duhovnicul (numele)
şi-mi iartă păcatele prin rugăciunile lui. (O închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe toţi cei ce se ostenesc şi slujesc
şi pe cei ce cu osârdie au slujit în sfânt
locaşul acesta, fraţii noştri, cu lucrul mâinilor; pe cei puşi în
ascultări; iconomi, ajutori de iconomi şi pe cei
împreună cu dînşii ostenitori, pe slugile mireneşti, pe lucrătorii de
pământ ai acestei sfinte mănăstiri şi pe toţi
ortodocşii creştini către Tine (O rostesc numai călugării; o închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe părinţii mei (numele) pe fraţii,
surorile, pe toate rudeniile cele după duh şi după trup şi pe
prieteni; şi le dăruieşte lor pacea Ta, îndestulându-i cu bunătăţile
cele lumeşti şi cu cele mai presus de lume (O închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte sfintele mănăstiri din Sfântul Munte,
din ţara Românească şi de
pretutindenea şi pe părinţii şi fraţii mei, care vieţuiesc şi petrec
într-însele; şi mă miluieşte şi pe mine,
păcătosul, pentru rugăciunile lor (O închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte, după mulţimea îndurărilor Tale, pe
toţi sfinţii ieroschimonahi, ieromonahi,
ieroschidiaconi, ierodiaconi, schimonahi şi monahi, schimonahii şi
monahii, şi pe toţi cei ce cu evlavie şi cu
înfrânare vieţuiesc prin mănăstiri, prin pustii, prin peşteri, prin
munţi, prin închisori, prin crăpăturile pietrelor,
prin ostroavele mărilor, în orice loc şi latură şi care slujesc şi se
roagă Ţie cu creştinească, dreaptă şi bună credinţă. Uşurează-le
povara, mângâie-i în necaz şi-i întăreşte în nevoinţă, cu puterea Ta;
iar prin rugăciunile lor, dăruieşte-mi şi mie iertare de păcate (O
închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe bătrâni şi pe tineri, pe săraci şi
pe sărmani, pe văduve şi pe cei ce se află în neputinţe, în griji, în
nevoi, în rele pătimiri, în robii, în temniţe şi în închisori şi, mai
ales, pe
cei izgoniţi pentru Tine şi pentru dreapta credinţă ortodoxă, de
limbile cele fără de Dumnezeu şi de cumpliţii
eretici, fiindcă sunt robii tăi. Miluieşte-i pe dînşii, cercetează-i,
întăreşte-i, îi mângâie şi degrab, cu puterea Ta, îi slobozeşte şi le
dă izbăvire de orice fel de greutăţi (O închinăciune).
Mântuieşte, Doamne, miluieşte şi îmi iartă tot ce eu, ca un om
neputincios, am greşit Ţie, şi m-am smintit şi nebuneşte m-am depărtat
de la calea mântuirii, iar prin deşertăciunea minţii mele m-am abătut,
ca un ticălos,
către fapte necuvioase. Rogu-mă dar: Întoarce-mă iarăşi pe calea
mântuirii, prin dumnezeiasca Ta iconomie (O închinăciune).
Uneşte cu sfânta, apostoleasca şi soborniceasca Ta Biserică pe cei ce
s-au depărtat de la dreapta credinţă şi care întunecându-se cu
eresurile, se află întru pierzare, luminându-i cu strălucirea
cunoştinţei Tale (O închinăciune).
Mântuieşte, Doamne şi miluieşte pe cei ce mă urăsc, mă dosădesc şi mă
asupresc şi nu-i lăsa pe dînşii să piară
pentru mine ticălosul (O închinăciune).
PENTRU CEI RĂPOSAŢI
Pomeneşte, Doamne, pe cei ce s-au mutat din viaţa aceasta:
binecredincioşii Împăraţi şi domni, Împărătese şi doamne, preasfinţiţi
patriarhi, mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi ortodocşi, Preoţi,
diaconi, întregul cler
bisericesc, cinul monahicesc, ctitori ai sfânt locaşului acestuia,
şi-i odihneşte împreună cu sfinţii tăi în veşnicele Tale locaşuri (O
închinăciune).
Pomeneşte, Doamne, sufletele adormiţilor robilor tăi părinţilor mei
(numele), fraţilor, surorilor şi tuturor
rudeniilor mele după duh şi după trup, iertându-le lor toată Greşeala
cea de voie şi cea fără de voie; dăruieşte-le
Împărăţia şi împărtăşirea veşnicelor Tale bunătăţi, îndulcirea Ta cea
fără de sfârşit şi fericita viaţă (O închinăciune).
Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei ce au adormit întru nădejdea învierii
şi a vieţii veşnice: părinţi şi fraţi ai noştri şi dreptslăvitori
creştini, care odihnesc aici şi pretutindeni; sălăşluieşte-i cu
sfinţii tăi acolo unde străluceşte
lumina feţei Tale, iar pe noi miluieşte-ne ca un bun şi de oameni
iubitor (O închinăciune).
Dăruieşte, Doamne, iertare de păcate tuturor părinţilor şi fraţilor
noştri, care mai înainte de noi s-au mutat, intru
buna credinţă şi întru nădejdea învierii, şi le fă lor veşnică
pomenire (de trei ori).
PENTRU TINE
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine păcătosul (O închinăciune).
Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului (O închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, miluieşte-mă (O închinăciune).
Fără de număr am greşit, Doamne iartă-mă (O închinăciune).
PSALMII CARE SE CITESC în DIFERITE împreJURĂRI
Împotriva vrăjmaşilor, care te asupresc: Psalmii 3, 19, 30 şi 31.
Când bântuie ciuma sau alte boli, la noi sau în altă parte: Psalmul 90.
După ce ai Căzut în păcat: Psalmii 50, 45, 46, 70 şi 72.
Când mergi să te judeci cu cineva: Psalmii 20 şi 75.
Când te apucă frica: Psalmii 6, 66 şi 76.
Când te supără necuratul: Psalmul 37.
În închisoare, în robie sau când cazi prizonier: Psalmul 69.
La dezlănţuirea fulgerelor şi trăznetelor, sau când bate grindina: Psalmul 84.
Când mergi la război: Psalmul 84.
Când începi să faci Pâine din recolta nouă, să guşti din vinul nou,
sau să mănânci întâi din orice fel de poame: Psalmul 33.
ÎNTRU SLAVA SFINTEI şi CELEI DEOFIINŢĂ şi DE VIAŢĂ FĂCĂTOAREI şi
NEDESPĂRŢITEI TREIMI
PSALTIREA PROOROCULUI şi ÎMPĂRATULUI DAVID
TIPĂRITĂ CU APROBAREA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
EDIŢIA A ŞAPTEA 1990
Sf. Arsenie Capadocianul: PSALTIREA BINECUVÂNTĂRILOR
PSALTIREA CA O CARTE A TREBUINŢELOR, potrivit practicii Sf. Arsenie
Capadocianul, aşa cum ne este înmânată de Cuviosul Paisie Aghioritul.
tradusă pentru Biblioteca Sf. Pahomie din greacă de Vassilios Kollias
şi apoi în română de Radu Hagiu
editată de Karen Rae Keck
NOTA EDITORULUI: Sfântul Arsenie obişnuia să folosească Psalmii pentru
binecuvântări,
îndeosebi atunci când nu se afla vreuna prescrisă unei anumite ocazii.
în Partea Întâi se
găseşte coreSpondenţa între psalmi şi diferite ocazii. Lista originală
greacă poate fi găsită în „O Geron Paisios", a Ieromonahului
Hristodul, Agion Oros, 1994. în Partea a Doua, am
preVăzut un index (mai degrabă sărac); poate altcineva se va îngriji
să întocmească unul mai bun.
Dincolo de toate consideraţiile religioase, această „Carte a
Trebuinţelor" este un portret fascinant al vieţii rurale din Anatolia,
la începutul celui de-al douăzecilea veac: se reflectă mai mult
„îndelunga durare"a istoriei bizantine sau dificultăţile particulare
ale timpului Sf. Arsenie, nu ne simţim îndeajuns de informaţi chiar şi
să presupunem. Cu siguranţă nu găsim
aici o idealizare a condiţiilor rurale: este demnă de reţinut mai ales
grija deosebită pentru
alinarea rănilor psihologice, cât şi a celor fizice, şi menţionarea a
ceea ce am numi astăzi
„tulburare tensională post-traumatică".
Pentru noi, cel puţin, motivaţia precisă din Spatele alegerii de către
sfânt a unui anumit
psalm pentru o trebuinţă dată, nu este întotdeauna vădită; aceasta
poate şi pentru a
încuraja o meditaţie mai adâncă asupra cuvintelor. Ortodoxia nu este
magie, şi un document precum acesta nu este o încuviinţare a
„superstiţiilor ţărăneşti"; este mai degrabă un canal
prin care Dragostea lui Dumnezeu poate intra în fiecare aSpect al
societăţii omeneşti.
PARTEA ÎNTÂI: O LISTĂ A PSALMILOR SPRE FOLOSINŢĂ CA BINECUVÂNTĂRI,
ORÂNDUITĂ DUPĂ ORDINEA DIN PSALTIRE:
[NOTĂ IMPORTANTĂ: Primul număr este numărul psalmului în Biblia greacă
– Septuaginta. Al doilea
număr este numărul psalmului aşa cum se găseşte în textul masoretic.]
1 (1) Atunci când un pom sau o viţă-de-vie este plantată, ca să poată
aduce roadă.
2 (2) Pentru ca Dumnezeu să îi lumineze pe cei ce se duc la întâlniri
şi soboare.
3 (3) Pentru ca răutatea să iasă de la oameni, ca să nu îşi mai
chinuiască cu nedreptate semenii.
4 (4) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască pe oamenii cei simţitori, ce
se îmbolnăvesc de deprimare din pricina purtării oamenilor cu inimă
împietrită.
5 (5) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască ochii cei răniţi, ce s-au
muşcat de către o persoană rea.
6 (6) Pentru ca Dumnezeu să dezlege persoana ce se află sub o vrajă.
7 (7) Pentru cei ce s-au păgubit din pricina fricii, a groazei şi a
ameninţării oamenilor celor răi.
8 (8) Pentru cei ce sunt răniţi de diavoli sau de oameni Stricaţi.
9 (9 şi 10) Pentru ca diavolii să înceteze a te chinui în somn, sau cu
închipuiri în timpul zilei.
10 (11) Pentru perechile cu inima împietrită care se Ceartă şi
divorţează (când bărbatul sau femeia
împietrită la inimă îşi chinuiesc soţia sau bărbatul simţitor).
11 (12) Pentru oamenii bolnavi cu mintea, care au răutate şi îi vatămă pe alţii.
12 (13) Pentru cei ce suferă din pricina ficatului
13 (14) Pentru un diavol înfricoşător; repetat de trei ori pe zi,
vreme de trei zile.
14 (15) Pentru ca tâlharii sau hoţii să îşi schimbe cugetul şi să
plece nefăcând vreo vătămare, şi pocăindu-se.
15 (16) Pentru ca cheia să se găsească, atunci când se pierde.
16 (17) Pentru o acuzaţie gravă şi nedreaptă, de trei ori pe zi vreme
de trei zile.
17 (18) Când se petrece un cutremur sau alt dezastru al naturii, sau
ploaie torenţială cu fulgere.
18 (19) Pentru ca femeile să nască cu bine.
19 (20) Pentru perechile ce din pricini medicale nu pot avea copii, ca
Dumnezeu să îi
tămăduiască şi ca să nu divorţeze.
20 (21) Pentru ca Dumnezeu să înmoaie inimile celor bogaţi şi ei să
facă milostenie către cei săraci.
21 (22) Pentru ca Dumnezeu să oprească focul, ca să nu se petreacă
vătămare mare.
22 (23) Pentru ca Dumnezeu să-i îmblânzească pe copiii cei foarte
neascultători, care aduc întristare părinţilor lor.
23 (24) Pentru ca să se deschidă uşa când s-a pierdut cheia.
24 (25) Pentru cei a căror ispită îi tulbură foarte şi aduce astfel
mereu necazuri în vieţile lor, făcându-i să îşi piardă liniştea şi să
se plângă.
25 (26) Când cineva cere ceva bun de la Dumnezeu, ca El să îl
dăruiască fără ca acela să se vatăme.
26 (27) Pentru ca Dumnezeu să îi ocrotească pe ţărani de oştile
vrăjmaşe, ca ele sa nu vatăme
oamenii sau câmpurile lor.
27 (28) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască pe cei ce suferă din pricina
bolilor de obârşie nervoasă sau mintală.
28 (29) Pentru cei cărora marea le face rău şi le este teamă de marea aspră.
29 (30) Pentru cei ce se află în primejdie departe, pe tărâmul
oamenilor sălbatici şi necredincioşi, ca Dumnezeu să îi păzească şi să
îi lumineze pe oamenii de acolo să devină paşnici şi să vină la
cunoştinţa lui Dumnezeu.
30 (31) Pentru ca Dumnezeu să dea grâne şi roade îndeajuns, atunci
când vremea nu este bună pentru agricultură.
31 (32) Pentru ca cei ce călătoresc să îşi găsească drumul atunci când
s-au rătăcit şi suferă din pricina aceasta.
32 (33) Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul celor ce sunt
întemniţaţi pe nedrept, şi ca să fie eliberaţi.
33 (34) Pentru cei pe patul de moarte, când sunt chinuiţi de diavoli.
sau, pentru oastea vrăjmaşă când aduce primejdie şi trece graniţele cu
scopuri rele.
34 (35) Pentru ca Dumnezeu să îi libereze pe oamenii buni din cursele
oamenilor răi, care profită de norodul lui Dumnezeu.
35 (36) Pentru ca vrăjmăşia să piară cu desăvârşire după certuri şi
neînţelegeri.
36 (37) Pentru oameni răniţi grav de ucigaşi.
37 (38) Când fălcile dor din pricina dinţilor Stricaţi.
38 (39) Pentru ca oamenii ce sunt părăsiţi şi abătuţi să găsească de
lucru, ca să înceteze a se mai Necăji.
39 (40) Pentru ca dragostea între patron şi lucrător să se întoarcă,
atunci când s-au schimbat vorbe grele.
40 (41) Pentru ca femeile să nască cu bine, atunci când copilul vine
înainte de vreme în lume.
41 (42) Pentru cei tineri atunci când se îmbolnăvesc din pricina
dragostei, şi unul este rănit şi suferă.
42 (43) Pentru ca oamenii să se libereze din temniţele unui neam vrăjmaş.
43 (44) Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul perechilor, când s-a
petrecut o neînţelegere, ca
să vină iarăşi la pace şi dragoste unul faţă de altul.
44 (45) Pentru cei ce suferă din pricina inimii sau a rinichilor.
45 (46) Pentru tinerii ce sunt împiedicaţi de vrăjmaş din pricina
pizmei să întemeieze o familie (să se căsătorească).
46 (47) Pentru ca patronul sau lucrătorul să găsească pace, când
lucrătorul pleacă supărat pe
patron, şi ca lucrătorul să găsească de muncă.
47 (48) Când bande de tâlhari jefuiesc şi se petrec mari nenorociri;
să se citească repetat vreme de 40 de zile.
48 (49) Pentru cei ce au o slujbă primejdioasă.
49 (50) Pentru ca oamenii ce sunt departe de Dumnezeu să se pocăiască
şi să se întoarcă la
Dumnezeu şi să se mântuiască.
50 (51) Când, din pricina păcatelor noastre şi Spre a ne îndrepta,
vine pedeapsa de la Dumnezeu
(epidemie şi moarte pentru oameni sau animale).
51 (52) Pentru ca stăpânii cu inima împietrită să se pocăiască şi să
devină miloşi şi să nu chinuiască oamenii.
52 (53) Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze plasele şi să se umple de peşte.
53 (54) Pentru ca Dumnezeu să lumineze pe oamenii cei bogaţi care au
cumpărat robi, ca să îi elibereze.
54 (55) Pentru ca numele unei familii care a fost acuzată pe nedrept
să se refacă.
55 (56) Pentru oamenii simţitori, ale căror suflete s-au rănit de
către semenii lor.
56 (57) Pentru acei oameni ce suferă dureri de cap din pricina unei
mari supărări.
57 (58) Pentru ca lucrurile să se aşeze pe o cale folositoare celor ce
lucrează cu intenţie bună, ca Dumnezeu să împiedice orice acţiune
îndărătnică a diavolilor sau a oamenilor necinstiţi.
58 (59) Pentru cei ce nu pot grăi, ca Dumnezeu să le dăruiască putinţa
de a grăi.
59 (60) Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul atunci când un întreg
grup de oameni este
acuzat pe nedrept.
60 (61) Pentru cei ce au necazuri în lucrarea lor, fie din pricina
trândăviei ori din cea a fricii.
61 (62) Pentru ca Dumnezeu să uşureze de necazuri pe cel ce este slab,
ca să nu fie stăpânit de
nevoia de a se plânge.
62 (63) Pentru ca pomii şi câmpurile să dea roadă atunci când apa este puţină.
63 (64) Când cineva este muşcat de un câine sau un lup ce are turbare.
(Sfântul le dădea şi să bea apă sfinţită).
64 (65) Pentru ca neguţătorii să prospere, ca să nu vorbească prea
mult şi să profite de oamenii simpli.
65 (66) Pentru ca cel rău să nu pună piedici în cămine şi să provoace
întristare familiilor.
66 (67) Pentru ca locurile unde cresc cloştile să fie binecuvântate.
67 (68) Pentru ca femeile a căror sarcină s-a pierdut să izbutească să
îndure şi să fie sănătoase.
68 (69) Când este ploaie puternică şi râurile se revarsă, luând cu ele
oameni şi case.
69 (70) Pentru oamenii simţitori care se întristează din pricina unor
lucruri mărunte şi deznădăjduiesc, ca Dumnezeu să le dăruiască tărie.
70 (71) Pentru oamenii deşertaţi care au ajuns neinteresanţi pentru
ceilalţi [lit. „plictisitori"] din
pricina invidiei diavolului şi au ajuns la deznădejde, ca să poată
găsi milă şi tămăduire de la Dumnezeu.
71 (72) Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze strângerea noii roade a
câmpului, pe care ţăranii o
aduc acasă.
72 (73) Pentru ca criminalii să se pocăiască.
73 (74) Pentru ca Dumnezeu să îi ocrotească pe ţăranii ce îşi lucrează
câmpul, când vrăjmaşul a împrejmuit satul.
74 (75) Pentru ca patronul cel sălbatic să devină paşnic şi să nu-şi
chinuie semenii oameni, lucrătorii.
75 (76) Pentru o mamă ce este Speriată în vreme ce dă naştere, ca
Dumnezeu să îi dea neînfricare şi să o ocrotească.
76 (77) Când nu există înţelegere reciprocă între părinţi şi copii, ca
Dumnezeu să-i lumineze, ca astfel copiii să asculte de părinţi şi
părinţii să arate dragoste.
77 (78) Pentru ca Dumnezeu să îi lumineze pe cei ce împrumută, ca să
nu îi apese pe semenii lor
pentru datorie, şi ca să fie milostivi.
78 (79) Pentru ca Dumnezeu să ocrotească satele de pradărea şi
furăciunea oştirii vrăjmaşe.
79 (80) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască pe cel al cărui chip se
umflă şi îl doare tot capul.
80 (81) Pentru ca Dumnezeu să aibă grijă de cei săraci ce sunt în
nevoie şi necaz şi sunt abătuţi din pricina sărăciei.
81 (82) Pentru ca oamenii să cumpere produsele ţăranilor, ca ţăranii
să nu fie trişti şi abătuţi.
82 (83) Pentru ca Dumnezeu să îi împiedice pe oamenii cei răi ce vor să ucidă.
83 (84) Pentru ca Dumnezeu să păstreze tot ce se ţine în casă, şi
animalele, şi produsele celor ce le produc.
84 (85) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască pe cei ce s-au rănit de
către tâlhari şi pe deasupra s-au vătămat sufleteşte din pricina
groazei.
85 (86) Pentru ca Dumnezeu să izbăvească lumea când vine epidemia şi
oamenii mor.
86 (87) Pentru ca Dumnezeu să lungească vieţile acelor membri ai
familiei de care are încă mare trebuinţă restul familiei.
87 (88) Pentru ca Dumnezeu să ocrotească pe toţi cei ce nu au un
ocrotitor şi suferă din pricina
semenilor lor cu inima împietrită.
88 (89) Pentru ca Dumnezeu să dea tărie celor ce cad cu uşurinţă
bolnavi şi sunt slabi trupeşte, ca
să poată lucra fără să obosească şi să se deprime.
89 (90) Pentru ca Dumnezeu să aducă ploaie când este secetă, sau ca
fântânile să dea iar apă dacă
au încetat să o facă.
90 (91) Pentru ca diavolul să piară, atunci când apare în faţa unei
persoane şi o îngrozeşte.
91 (92) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască prudenţă oamenilor, ca să
Sporească duhovniceşte.
92 (93) Pentru ca Dumnezeu să ocrotească corabia când se află în mare
primejdie pe mare. (Sfântul
sfătuia şi aruncarea de apă sfinţită în cele patru colţuri ale corabiei).
93 (94) Pentru ca Dumnezeu să îi lumineze pe oamenii turbulenţi care
pricinuiesc probleme
neamului şi aduc tulburare oamenilor, provocând necaz prin
neorânduială şi dezbinare.
94 (95) Pentru ca nici o vrajă să nu pricinuiască perechilor a începe
să găsească motive de Ceartă şi bătaie.
95 (96) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască oamenilor fără de auz, putinţa
de a auzi.
96 (97) Pentru ca vrăjile să plece de la oameni.
97 (98) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască alinare celor ce sunt în
necaz, ca să înceteze a fi abătuţi.
98 (99) Ca Dumnezeu să binecuvinteze şi să dea har acelor tineri ce
doresc să lase toate şi să îi urmeze lui Dumnezeu. [Nu ştiu cât de
reuşită este aici traducerea. în greacă, fraza precisă folosită mă
face să mă gândesc la cei care doresc să urmeze viaţa monahală, dar nu
sunt sigur. – n. trad. gr.]
99 (100) Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze şi să facă adevărate
Dorinţele oamenilor, care sunt
pe potriva voii Sale.
100 (101) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască haruri şi înzestrări
oamenilor buni şi simpli.
101 (102) Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze pe oamenii ce au funcţii
de putere, ca să îi ajute
pe oameni, cu bunătate şi înţelegere.
102 (103) Pentru ca curgerea de sânge lunară să îi vină unei femei
când este întârziată.
103 (104) Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze avuţiile oamenilor, ca
să nu fie trişti şi abătuţi, ci să îl slăvească pe Dumnezeu.
104 (105) Pentru ca oamenii să se pocăiască şi să-şi Mărturisească păcatele.
105 (106) Pentru ca Dumnezeu să îi lumineze pe oameni ca să nu se
îndepărteze de la calea mântuirii.
106 (107) Pentru ca Dumnezeu să îi dea femeii ce nu poate da naştere,
putinţa să o facă.
107 (108) Pentru ca Dumnezeu să îi smerească pe vrăjmaşi, ca să îşi
schimbe scopurile cele rele.
108 (109) Pentru ca Dumnezeu să-i tămăduiască pe cei suferinzi de
epilepsie, sau, pentru ca Dumnezeu să se milostivească de cei ce acuză
pe nedrept şi să se pocăiască.
109 (110) Pentru ca tinerii să îi cinstească pe cei bătrâni.
110 (111) Pentru ca judecătorii cei nedrepţi să se pocăiască şi să
judece cu dreptate norodul lui Dumnezeu.
111 (112) Pentru ca Dumnezeu să îi ocrotească pe ostaşii ce merg la luptă.
112 (113) Pentru ca Dumnezeu să o binecuvinteze pe văduva cea săracă,
ca să îşi poată plăti
datoriile şi să se izbăvească de temniţă.
113 (114 şi 115) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască pe copiii cei
înapoiaţi cu mintea.
114 (116:1-9) Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze şi să aline pe
copilaşii cei săraci, ca să nu fie
priviţi de sus de copiii celor bogaţi şi astfel să se deprime.
115 (116:10-19) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască groaznica patimă a minciunii.
116 (117) Pentru ca familiile să fie unite şi cu dragoste şi să îl
slăvească pe Dumnezeu.
117 (118) Pentru ca Dumnezeu să îi smerească pe barbari când
împrejmuiesc satul şi aduc teama, şi ca să întoarcă scopurile lor cele
rele.
118 (119) Pentru ca Dumnezeu să îi zdrobească pe barbari şi să
smerească lucrul lor când ucid
femei şi copii nevinovaţi.
119 (120) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască răbdare şi stăpânire de sine
celor ce trebuie să vieţuiască cu oameni necinstiţi şi nedrepţi.
120 (121) Pentru ca Dumnezeu să ocrotească pe cei robiţi de mâinile
vrăjmaşului, ca să nu fie
schilodiţi înainte de a fi liberaţi.
121 (122) Pentru ca Dumnezeu să îi tămăduiască pe cei ce suferă din
pricina „ochiului celui rău".
122 (123) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască vedere orbilor şi să
tămăduiască ochii ce sunt întru durere.
123 (124) Pentru ca Dumnezeu să ocrotească oamenii de şerpi, ca să nu muşte.
124 (125) Pentru ca Dumnezeu să ocrotească câmpurile celor drepţi de
oamenii cei răi.
125 (126) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască pe oamenii ce suferă din
pricina unor dureri de cap fără de sfârşit.
126 (127) Pentru ca Dumnezeu să aducă pace unei familii când se petrec certuri.
127 (128) Pentru ca răutatea vrăjmaşului să nu se apropie nicicând de
cămine, şi ca să fie pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu în familie.
128 (129) Pentru ca Dumnezeu să tămăduiască oamenii suferinzi de
migrene, ori, pentru ca
Dumnezeu să se milostivească de oamenii nesimţitori şi indiscreţi ce
aduc întristare celor sensibili.
129 (130) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască neînfricare şi nădejde celor
ce încep o slujbă nouă şi nu o cunosc bine încă, ca să nu afle mari
greutăţi în lucrul lor.
130 (131) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască pocăinţă şi să aline cu
nădejde oamenii, ca să se mântuiască.
131 (132) Pentru ca Dumnezeu să arate milă lumii când din pricina
păcatelor noastre au loc
necontenit războaie.
132 (133) Pentru ca Dumnezeu să lumineze neamurile şi să devină
prietenoase şi oamenii să afle pace.
133 (134) Pentru ca Dumnezeu să îi ocrotească pe oameni de orice primejdie.
134 (135) Pentru ca oamenii să se concentreze la vremea rugăciunii şi
cugetul lor să se unească cu Dumnezeu.
135 (136) Pentru ca Dumnezeu să îi ocrotească pe emigranţi când îşi
lasă căminele şi pleacă, ca să fie izbăviţi de sălbatici.
136 (137) Pentru ca Dumnezeu să aducă statornicie persoanei cu o fire
nestatornică.
137 (138) Pentru ca Dumnezeu să lumineze pe stăpânii locului ca
cererile oamenilor să fie tratate cu înţelegere.
138 (139) Pentru ca Dumnezeu să oprească ispitirea oamenilor simţitori
cu gânduri de hulă.
139 (140) Pentru ca Dumnezeu să îl facă paşnic pe capul familiei care
are o fire foarte dificilă si aduce suferinţă întregii familii.
140 (141) Pentru ca Dumnezeu să îl facă paşnic pe stăpânul sălbatic al
unui loc, ce îşi chinuie semenii.
141 (142) Pentru ca Dumnezeu să îl facă paşnic pe răzvrătitul ce face
rău; apoi, chiar dacă este
kurd, devine un miel. [Sf. Arsenie vieţuia în Asia mică. Kurzii, ce
erau adesea soldaţi, aveau o
reputaţie printre alte grupuri etnice de a fi luptători violenţi. – n.
trad. gr.]
142 (143) Pentru ca Dumnezeu să ocrotească mama de-a lungul sarcinii,
ca să nu piardă copilul.
143 (144) Pentru ca Dumnezeu să îi împace pe oameni când sunt
neliniştiţi, ca să nu se petreacă un război civil.
144 (145) Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze lucrul oamenilor, ca să
fie bine primit de către Dânsul.
145 (146) Pentru ca Dumnezeu să oprească curgerea sângelui, la oamenii
ce suferă de ea.
146 (147:1-11) Pentru ca Dumnezeu să îi tămăduiască pe oamenii ce au
fost muşcaţi şi răniţi la fălci de oameni răi.
147 (147:12-20) Pentru ca Dumnezeu să aducă pace animalelor sălbatice,
ca să nu vatăme oamenii sau roada câmpului.
148 (148) Pentru ca Dumnezeu să facă apa potrivită, ca oamenii să aibă
din belşug şi să îi dea slavă lui Dumnezeu.
[Acestea au fost ale Sf. Arsenie. Următoarele două sunt ale cuviosului
Paisie Aghioritul.]
149 (149) Din recunoştinţă şi Mulţumire lui Dumnezeu pentru multele
Sale bunătăţi şi pentru prea
plinul dragostei Sale, ce nu cunoaşte limită şi îngăduinţă cu noi.
150 (150) Pentru ca Dumnezeu să dăruiască fericire şi alinare celor
întristaţi, fraţi şi surori ale
noastre, ce sunt în locuri depărtate, şi acelora dintre fraţii şi
surorile noastre ce sunt adormiţi şi sunt şi mai departe. Amin.
PARTEA A DOUA: INDEX TEMATIC
[NOTĂ IMPORTANTĂ: Doar numărul psalmului din Septuaginta este dat în
acest index.]
AGRICULTURĂ: 1, 26, 30, 50, 52, 62, 66, 71, 83, 124, 147, 148
ANIMALE, neprietenoase: 63, 123, 147
CALAMITĂŢI: 17, 21, 30, 50, 62, 68, 85, 89
CĂLĂTORIE şi EMIGRAŢIE: 28, 29, 31, 92, 135, 150
COPII: 22, 76, 109, 113, 114
DUHOVNICEŞTI: 3, 9, 24, 25, 29, 49, 50, 57, 72, 91, 98, 99, 100, 104,
105, 108, 115, 119, 130, 134,
136, 149
LEGE şi GUVERNARE: 14, 16, 32, 36, 47, 51, 59, 72, 82, 84, 93, 101,
108, 110, 137, 140, 141, 143
LUCRU: 2, 38, 39, 46, 48, 51, 52, 57, 60, 64, 74, 81, 83, 100, 101,
103, 129, 137, 140,144
MOARTE: 33, 150
OCROTIRE: 9, 13, 34, 47, 48, 57, 90, 133
PACE (între prieteni şi în familie): 10, 19, 22, 35, 41, 43, 45, 54,
65, 76, 86, 94, 109, 116, 126, 127,
PACE şi RĂZBOI: 26, 33, 42, 73, 78, 93, 107, 111, 117, 118, 120, 127,
131, 132, 135, 140, 141, 143
PREOCUPĂRI SOCIALE: 20, 32, 35, 38, 51, 53, 59, 77, 80, 81, 87, 93,
101, 110, 112, 113, 114, 119,
124, 137, 140
PROPRIETATE: 14, 15, 23, 47, 83, 103, 124
SĂNĂTATE, a femeilor: 18, 19, 40, 67, 75, 106, 142, 145
SĂNĂTATE, sufletească/mintală: 4, 7, 8, 9, 11, 24, 27, 41, 55, 56, 60,
61, 69, 70, 80, 81, 84, 97,
100, 103, 128, 136, 138
SĂNĂTATE, trupească: 5, 12, 28, 36, 37, 44, 56, 58, 63, 79, 86, 88,
95, 102, 108, 122, 125, 128,
145, 146
VRĂJI şi DIAVOLI: 5, 6, 8, 9, 13, 33, 57, 65, 90, 94, 96, 121
Biblioteca Ortodoxă Sf. Pahomie, Naşterea Înaintemergătorului 1995
Doamne, miluieşte-i pe slujitorii tăi Ieromonahul Hristodul,
traducătorul Vassilios şi Karen.