PRAVILA DE RUGACIUNE BORODISNAIA

Pravila de rugăciune Bogorodişnaia (adică citirea de 150 de ori a cântării aduse din ceruri de către arhanghelul Gavriil ca închinăciune Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu)

„Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te, Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre".

Această pravilă a fost dată de Maica Domnului însăşi, în veacul al VIII-lea, şi odinioară era săvârşită de către toţi creştinii. Mai pe urmă însă a fost uitată.

Preacuviosul Serafim de Sarov a amintit de acea pravilă. în chilia lui s-a găsit o cărticică veche cu descrierea minunilor petrecute cu oamenii care împlineau această pravilă.

Citirea de 150 de ori a rugăciunii _tMogcmăismma îi aduce creştinului un mare folos. Domnul ne-a arătat cât de puternică este rugăciunea Preacuratei Sale Maici înaintea Lui şi cât de grabnic este ajutorul Ei: în împrejurările cele mai grele şi cu totul pe neaşteptate Ea ne întinde mâna Sa izbăvitoare...

La începutul pravilei se citesc rugăciunile: „Tatăl nostru", „Uşa milostivirii", rugăciunea pentru părintele duhovnicesc şi de mântuire:

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer aşa şi pre pământ Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi; şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri; şi nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.

Uşa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Mântuieşte, Doamne, pre părintele meu duhovnicesc (numele) şi pre toţi fiii lui duhovniceşti şi pre fraţii noştri întru Hristos şi pre toate rudeniile cele după duh şi după trup, întăreşte-i, apără-i şi miluieşte-i în scârbe şi dă-le mângâiere şi vindecare de boale, Doamne! Trimite-i lui harul Sfântului Duh şi pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu ajută-ne, Doamne, să ne îndreptăm viaţa şi să ne mântuim sufletele noastre. Amin!

Apoi, după fiecare zece rugăciuni „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te!" citim „Uşa milostiviri", după care ne rugăm la Maica Domnului după trebuinţele fiecăruia, cu cuvintele noastre, adăugând următoarele cereri:

După primele zece: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte şi păzeşte pre toţi creştinii dreptslăvitori, sporeşte-le credinţa şi pocăinţa, iar pre cei adormiţi odihneşte-i în veşnica slavă a Domnului nostru.

După douăzeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-i şi întoarce-i în Biserica Ortodoxă pre cei rătăciţi şi căzuţi robi ai Tăi (numele).

După treizeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu,, mântuieşte-l şi păzeşte-l pre părintele meu duhovnicesc (numele) şi cu sfinte rugăciunile lui miluieşte-mă pre mine, păcătosul.

După patruzeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu,

potoleşte întristările noastre şi trimite mângâiere celor scârbiţi bolnavi robi ai Tăi (numele).

După cincizeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăveşte-mă de ispite, de tot răul şi de toate năpăstuirile.

După şaizeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mă să săvârşesc toate lucrările mele întru slava lui Dumnezeu spre folosul celor apropiaţi.

După şaptezeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, păzeşte-mă de tot răul şi acoperă-mă cu cinstitul Tău omofor.

După optzeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înviază sufletul meu şi dăruieşte-mi statornică rugăciune către Tine.

După nouăzeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi cu milostivirea Fiului Tău şi a Stăpânului nostru, ca să-mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare şi osârdnice.

După o sută: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înduplecă-L pre Domnul nostru Iisus Hristos să mă miluiască pre mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcatele şi să mântuiască păcătosul meu suflet.

După o sută zece: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-mă cu iubirea Ta, întăreşte-mă în credinţă şi luminează ochii mei întunecaţi cu păcatele.

După o sută douăzeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăveşte-mă de gânduri deşarte şi dăruieşte-mi cuget şi inimă avântate spre mântuire.

După o sută treizeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufletească, odihnă şi sănătate trupească.

După o sută patruzeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dăruieşte-mi sfârşit paşnic şi netulburat şi călăuzeşte-mi sufletul prin vămile cele înfricoşătoare.

După o sută cincizeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, fii mie, Maică a lui Dumnezeu, zid nebiruit şi păzitoare puternică, nu mă depărta pre mine, păcătosul şi nevrednicul, care alerg la împărătescul Tău acoperământ, căci Tu eşti nădejdea creştinilor şi adăpostirea păcătoşilor.

La sfârşitul Pravilei de rugăciune rostim:

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pre Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pre Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluieşte!

Doamne miluieşte!

Doamne miluieşte!

Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a pravoslavnicilor creştini, şi sfântă Biserica Ta în vecii vecilor!

Ca Ceea ce eşti vistieria învierii noastre, pre cei care nădăjduiesc spre Tine, întru tot lăudată, scoate-i din groapa şi din adâncul greşalelor.

Pre Tine Ceea ce ai mijlocit mântuirea neamului nostru, Te lăudăm, Născătoare de Dumnezeu Fecioară.

Toate tainele Tale sînt mai presus de cuget, toate sînt preaslăvite, Născătoare de Dumnezeu.

Stareţi ruşi despre pravila Bogorodişnaia

Mulţi păstori cu înaltă viaţă duhovnicească s-au rugat după această Pravilă, dându-le binecuvântare fiilor duhovniceşti ai lor pentru această lucrare.

Părintele Aleksandr (Gumanovski) despre Pravila născătoarei de Dumnezeu:

„...Am uitat să vă propun o metodă fundamentală spre mântuire. Să citiţi în fiecare zi de o sută cincizeci de ori Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Bucură-te, şi această rugăciune vă va fi spre mântuire. Această pravilă a fost dată de însăşi Maica Domnului în veacul al VIII-lea, şi era îndeplinită cândva de toţi creştinii. Noi, pravoslavnicii, am uitat de această pravilă, iar preacuviosul Serafim de Sarov ne-a amintit de ea. Am în mână un manuscris din chilia preacuviosului Serafim, care consemnează numeroase minuni întâmplate ca urmare a rugăciunilor închinate Maicii Domnului şi, îndeosebi, a citirii de o sută cincizeci de ori a rugăciunii „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te... Dacă, din cauza neobişnuinţei, vă va fi greu să o repetaţi de o sută cincizeci de ori, spuneţi-o pentru început doar de cincizeci de ori. După fiecare zece astfel de rugăciuni, citiţi o dată „Tatăl nostru..." şi „Uşa milostivirii deschide-ne-o nouă...". Toţi cei cărora le-am spus despre această pravilă au fost mulţumiţi.

Părintele Aleksandr (Gumanovski) şi-a închinat întreaga viaţă împărătesei Cerului. Toţi fiii săi duhovniceşti spuneau în fiecare zi de o sută cincizeci de ori această rugăciune a Născătoarei de Dumnezeu, unii chiar s-au învrednicit să treacă la cele veşnice, având pe buze salutarea arhanghelului adresată Celei mai cinstite decât heruvimii şi mai slăvite fără de asemănare decât serafimii.

Părintele Aleksandr era numit „Bogorodişnîi Stareţ" pentru dragostea sa faţă de împărăteasa Cerului.

Părintele Zosima de la Serghiev Posad l-a iubit şi l-a preţuit mult pe vlădica Serafim (Zvezdinski), spunând despre el: „Este un arhiereu sfânt!". Vlădica Serafim împlinea în fiecare zi Pravila „Bogorodişnaia", rugându-se pentru toată lumea. El i-a îngăduit unuia dintre fiii săi duhovniceşti să transcrie rânduiala după care vlădica a aşezat rugăciunea sa către Născătoarea de Dumnezeu.

După ce zicem de zece ori rugăciunea „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te...", ne amintim de Naşterea Născătoarei de Dumnezeu. Ne rugăm pentru mame, taţi şi copii.

După douăzeci: Ne amintim de intrarea în Biserică a Preasfintei fecioare, Născătoarea de Dumnezeu. Ne rugăm pentru cei rătăciţi şi căzuţi de la Biserica Ortodoxă.

După treizeci: Ne amintim de Bună-vestirea adresată Preasfintei fecioare, Născătoare de Dumnezeu.

Ne rugăm pentru potolirea durerilor şi pentru mângâierea celor aflaţi în suferinţă.

După patruzeci: Ne amintim de întâlnirea Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, cu sfânta şi dreapta Elisaveta. Ne rugăm pentru unirea celor despărţiţi, pentru cei care se află departe de rude şi de copii, pentru copiii dispăruţi fără urmă.

După cincizeci: Ne amintim de Naşterea Domnului. Ne rugăm pentru renaşterea sufletelor, pentru o viaţă nouă întru Hristos.

După şaizeci: Ne amintim de întâmpinarea Domnului şi de cuvintele rostite de sfântul şi dreptul Simeon: „Şi prin sufletul Tău va trece sabie". Ne rugăm pentru ca Maica Domnului să ne întâmpine în ceasul morţii şi să ne învrednicească să ne împărtăşim cu Sfintele lui Hristos Taine înainte de sfârşit, şi să ne călăuzească sufletul prin vămile cele înfricoşătoare.

După şaptezeci: Ne amintim de fuga Maicii Domnului cu Dumnezeiescul Prunc în Egipt. Ne rugăm ca împărăteasa Cerului să ne ajute să scăpăm de ispite în această viaţă şi să ne izbăvească de nenorociri.

După optzeci: Ne amintim întâmplarea cu copilul Iisus în vârstă de doisprezece ani rămas la Templul din Ierusalim şi despre mâhnirea Maicii Domnului, care umbla căutându-l. Ne rugăm, cerându-i Maicii Domnului să ne dăruiască rugăciunea neîncetată a lui Iisus.

După nouăzeci: Ne amintim de minunea petrecută în Cana Galileii, când Domnul a prefăcut apa în vin la rugămintea Maicii Domnului: „Nu mai au vin". Îi cerem Maicii Domnului ajutor în trebuinţele noastre şi izbăvire din nevoi.

După o sută: Ne amintim de starea Maicii Domnului lângă crucea pe care a fost răstignit Domnul, când durerea, ca o sabie, i-a străpuns inima. Ne rugăm Maicii Domnului pentru întărirea puterilor sufleteşti şi pentru izgonirea descurajării.

După o sută zece: Ne amintim de învierea Domnului şi ne rugăm Maicii Domnului să ne reînvie sufletul şi să ne încurajeze spre nevoinţă.

După o sută douăzeci: Ne amintim de înălţarea Domnului, la care a fost de faţă Maica Domnului. Ne rugăm, cerându-i împărătesei Cerului să ne înalţe sufletele de la preocupările şi grijile pământeşti şi să le îndrepteze spre cele de Sus.

După o sută treizeci: Ne amintim de Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor şi a Maicii Domnului. Ne rugăm: „Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău Cel Sfânt nu-l lua de la mine".

După o sută patruzeci: Ne amintim de Adormirea Maicii Domnului şi o rugăm să ne învrednicească de un sfârşit paşnic şi netulburat.

După o sută cincizeci: Ne amintim de slava Maicii Domnului cu care a fost încununată de Domnul după mutarea Ei de pe pământ la cer şi o rugăm pe împărăteasa Cerului să nu-i părăsească pe cei credincioşi de pe pământ, ci să-i ocrotească de orice rău, acoperindu-i cu cinstitul Ei omofor.

După fiecare zece rugăciuni, vlădica Serafim adăuga şi alte rugăciuni proprii, pe care nu le descoperea nimănui, ştiute doar de Dumnezeu şi de împărăteasa Cerului. însă nu toţi pot să ţină Pravila „Bogorodişnaia” după modelul arătat de vlădica Serafim.

Aproape toţi o îndeplinesc după cum ne-a lăsat-o părintele Aleksandr în scrisoarea amintită mai sus.

Părintele Zosima de la Lavra Sfânta Treime serghiev Posad o iubea în mod deosebit pe Născătoarea de Dumnezeu, de parcă s-ar fi aflat în faţa Ei.

Stareţul le-a poruncit fiilor săi duhovniceşti să i se adreseze mereu Fecioarei Preciste şi pentru fiecare faptă să-i ceară binecuvântare, ca şi cum ar fi fost egumena lor.

Fără binecuvântarea împărătesei Cerului, copiii mei, să nu începeţi nimic. Iar Despre cinstirea Maicii Domnului împărăteasa Cerului. El trăia mereu, din nou, căci Ea este grabnic ascultătoare şi ajutătoare în toate lucrurile cele bune spunea el.

Stareţul credea că aprinderea candelelor în faţa icoanelor împărătesei Cerului este o datorie. Iar atunci când cineva se îmbolnăveşte trebuie să-l ungem cu untdelemn din candela care arde în faţa icoanei Maicii Domnului, şi aceasta va duce la însănătoşirea sufletului şi a trupului celui bolnav. Stareţul avea în chilie două icoane făcătoare de minuni ale împărătesei Cerului: Vladimirskaia şi Kazanskaia.

Multe minuni s-au săvârşit datorită acestor icoane, nenumăraţi bolnavi au primit vindecare.

Atunci când stareţul se adresa în rugăciune împărătesei Cerului, vorbea cu Dânsa, ca şi când ar fi fost vie, ca şi când ar fi văzut-o pe Ea chiar aici, în chilia sa. Şi, într-adevăr, împărăteasa Cerului era mereu împreună cu el şi toată viaţa sa lăuntrică şi exterioară decurgea sub acoperământul Ei. Stareţul Zosima îi îndruma pe toţi fiii săi duhovniceşti să citească, potrivit cu ceasurile zilei şi nopţii: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te..." (toată rugăciunea până la sfârşit) şi să ceară binecuvântarea pururea Fecioarei pentru fiecare ceas al vieţii lor şi pentru cei apropiaţi.

Stareţul se bucura dacă vreunul dintre fiii săi duhovniceşti săvârşea Pravila „Bogorodişnaia", citind de o sută cincizeci de ori, în cele douăzeci şi patru de ore ale zilei rugăciunea „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te..."

Predania stareţilor atoniţi

Stareţii atoniţi, ca nişte vrednici vieţuitori ai domeniului pământesc al Maicii Domnului, se străduiesc îndeosebi spre a o cinsti pe Stăpâna Muntelui Athos. Printre multe alte pravile ei obişnuiau ca în fiecare zi, dimineaţa şi seara să zică vestea cea îmbucurătoare a arhanghelului: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te..." de trei ori.

Rugăciunea se citeşte fără grabă şi cu evlavie. Se fac trei închinăciuni până la pământ.

La începutul fiecărui ceas iarăşi se zice rugăciunea o dată, gândind că acest ceas al vieţii noastre s-ar putea să fie ultimul şi că trebuie să fim pregătiţi, atunci când Domnul ne va chema la judecată.

Episcopul Serafim (Zvezdinski), proslăvit în ceata noilor mucenici şi mărturisitori ruşi, a cunoscut din proprie experienţă puterea Pravilei „Bogorodişnaia”. Iată ce scria vlădica din surghiun: „Am luat calea pribegiei, cale grea cu staţionări obositoare prin gări. Însă tot acest traseu de la Melenkov până la Moscova, de la Moscova la Alma Ata, de la Alma Ata la Uralsk şi mai departe până la Marea Caspică mi s-a părut o călătorie minunată şi de neuitat. Pe scurt, a fost un drum presărat cu minuni de la citirea celor 150 de „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te!" Câteodată mă gândesc că Domnul înadins m-a îndreptat pe această cale, ca să mă conving aievea cât de puternică este rugăciunea Maicii Preciste înaintea Lui şi cât de lucrătoare poate fi îngereasca bunăvestire „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te!"

Cred şi mărturisesc, aşa cum am simţit eu însumi, ca niciodată, în această călătorie, toată căldura, toată ocrotirea, tot acoperământul minunatei cântări „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te!"

în locurile cele mai de nestrăbătut această cântare îmi netezea drumul, trimiţându-mi însoţitori credincioşi; în situaţii aparent fără ieşire îmi prilejuia scăparea nesperată, iar pe cei duşmănoşi îi îmblânzea, inimile cele rele nu o dată le îmbuna şi pe cei împietriţi îi ardea şi îi făcea de ocară. Ca să piară ei cum piere fumul.

O, ce mare îndrăzneală! O, ce minunată apărare! „Bogorodişnaia ne scoate din focul patimilor, din adâncul beznei, sus în ceruri ne ridică.

Îngrădiţi-vă deci mai des şi mai sârguincios, copilaşii mei dragi, cu acest zid nebiruit, cu această îngrăditură nesurpată, rugăciunea „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te!"

Cu această rugăciune nicicând nu ne vom pierde, în foc nu vom arde, în mare nu ne vom îneca. Chiar dacă satana, cel ce ne urăşte, ne va pune piedici în cale şi vom cădea, şi atunci salutarea arhanghelului rostind, ne vom ridica cu bine, cei întunecaţi ne vom lumina, cei tulburaţi sufleteşte ne vom tămădui, cei întinaţi cu păcatele ne vom curăţi şi ne vom înălbi ca zăpada prin curăţire. Cei omorâţi de patimi vom învia şi vom cânta cu bucurie:

„Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat!"

Sfântul ierarh Serafim (Zvezdinski) „Vata, corespondenţa şi predicile", 1999.

Preacuviosul Serafim de Sarov îi îndemna pe toţi fiii săi duhovniceşti să se roage neîncetat. Prevăzând parcă vremurile grele, care aveau să vină, părintele Serafim ne-a lăsat următoarea pravilă de rugăciune prescurtată.

Dimineaţa tot creştinul să rostească rugăciunea domnească „Tatăl nostru" (de trei ori în cinstea Sfintei Treimi):

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer, aşa şi pre pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Amin.

Apoi cântarea: „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te, Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre" de trei ori.

Şi Crezul: Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Carele din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de-ofiinţă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut.

Carele pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri, şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, şi a pătimit, şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi.

Şi S-a suit la ceruri, şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Carele din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Carele a grăit prin prooroci.

întru una sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.

Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin! o dată.

Săvârşind această rânduială dimineaţa, fiecare creştin de orice neam şi stare socială ar fi el, să meargă cu pace la lucrul său. Lucrând sau mergând pe cale, să zică mereu: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pre mine, păcătosul", iar dacă nu este singur, să zică în sinea lui: Doamne, miluieşte-mă!" până la amiază.

Înainte de masa de prânz să repete pravila de dimineaţă.

După amiază fiecare creştin, îndeplinindu-şi iarăşi lucrul său, să zică încet: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-mă pre mine, păcătosul", sau „Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile Preacinstitei Maicii Tale, miluieşte-mă pre mine, păcătosul", continuând aşa până seara.

Înainte de culcare, fiecare creştin să repete aceeaşi pravilă, făcându-şi semnul crucii,

Ţinându-se de această mică pravilă, zicea stareţul, ca de o ancoră salvatoare în mijlocul valurilor grijilor lumeşti, şi îndeplinind-o cu smerenie, orice creştin poate să ajungă la măsura desăvârşirii creştine şi a dragostei dumnezeieşti, fiindcă aceste trei rugăciuni stau la temelia creştinismului.

Prima ne-a fost dată de însuşi Domnul şi slujeşte ca model al oricărei rugăciuni.

A doua este o cântare adusă din ceruri de către arhanghelul Gavriil, ca închinare Preasfintei Fecioare, Maicii Domnului. Şi, în sfârşit, a treia crezul cuprinde pe scurt dogmele Credinţei creştine. Celor care nu aveau putinţa să-şi facă pravila înaintea icoanelor, stareţul le îngăduia s-o rostească în pat, pe drum, sau lucrând, pentru că s-a zis:,Oricine va chema Numele Domnului se va mântui" (Rom. 10,13).

Cât despre cei care au mai mult timp şi mai multă învăţătură, aceştia vor citi şi alte rugăciuni, canoane, acatiste şi psalmi.

Cuvine-Se cu adevărat să Te fericim, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeucuvântul ai născut, pre Tine Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim!

Rugăciunea către Sfântul Serafim

O, preaminunate Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov, pentru toţi cei ce aleargă la tine ajutătorule cel grabnic ascultător. în zilele vieţii tale nimeni de la tine sărman n-a ieşit, ci tuturor plăcută le-a fost vederea feţei tale şi glasul cel cu bună întâmpinare al cuvintelor tale. Pe lângă acestea şi darul tămăduirilor, darul înainte-vederii şi Darul vindecărilor sufletelor celor neputincioase cu îmbelşugare în tine s-au arătat. Iar când te-a chemat pre tine Domnul de la ostenelile cele pământeşti la odihna cea cerească, niciodată dragostea ta n-a lipsit de la noi şi nu este cu putinţă a număra minunile tale, care s-au înmulţit ca stelele cerului. Căci iată, în toate marginile pământului te arăţi oamenilor credincioşi şi le dăruieşti tămăduiri. Pentru aceasta şi noi strigăm ţie: o, preabunule şi blândule cuvios al lui Dumnezeu, rugătorule cel cu îndrăzneală pentru noi, care niciodată nu depărtezi pre cei ce te cheamă pre tine! înalţă pentru noi binefăcătoarea ta rugăciune către Domnul puterilor, ca să întărească Ţara noastră şi să ne dăruiască nouă cele de trebuinţă în viaţa aceasta şi toate cele de folos pentru mântuirea sufletelor noastre;

şi să ne păzească de căderi în păcat şi să ne înveţe pocăinţa cea adevărată, ca fără de piedici să intrăm în împărăţia Cerurilor, unde tu acum străluceşti în slavă neapusă, şi acolo să cântăm cu toţi sfinţii, lăudând Treimea Cea deviaţă Dătătoare în veci. Amin.

Tropar (glasul al 1-lea):

Din tinereţe L-ai îndrăgit pre Hristos, fericite, şi numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să-i slujeşti, prin rugăciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilinţă dobândind iubirea lui Dumnezeu şi arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm ţie: Mântuieşte-ne pre noi prin rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

Condac (glasul al 2-lea):

Frumuseţea lumii şi cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălăşluit în mănăstirea Sarovului, şi acolo, îngereşte vieţuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta şi Hristos te-a preaslăvit pre tine, Părinte Serafime, îmbogăţindu-te cu darul tămăduirilor şi al minunilor. Drept aceea îţi cântăm ţie: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru!

Rugăciunea Sfântului Serafim dictată stareţului Sampson în vis, în 1928

Atotmilostiva

Atotmilostivă împărăteasa mea Preasfântă, Doamnă Fecioară, Preacurată Născătoare de Dumnezeu Marie, Maica lui Dumnezeu, singura şi neîndoielnica mea Nădejde Nu te scârbi de mine, Nu mă depărta, nu mă părăsi, Apără-mă, mijloceşte, auzi-mă, vezi-mă Stăpână, ajută-mă, iartă-mă, iartă-mă, Precistă.

Technorati Tags: pravila,sfant,Serafim,Sarov,staret